Klaus Iohannis a renunțat pentru moment la discursul agresiv legat de statul de drept și Justiție, în contextul în care judecătorii tocmai au decis să-i mai confiște încă o casă. Cosmin Marinescu, consilierul prezidentțial al președintelui în probleme de Economie, încearcă o schimbare de paradigmă și lansează un atac la adresa Guvernului cu privire la „derapajele bugetare”.
România se află în faţa unui derapaj bugetar, avertizează consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, pe propriul blog. Acesta arată că România atins recorduri „paradoxale” ajungând de la campioana creşterii la cea a deficitului. Cosmin Marinescu scrie că după ce, în 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere economică dintre țările UE, acum Uniunea ne atrage atenţia asupra unei „contraperformanțe în materie de derapaj bugetar”.
Vezi si Alertă! Motivul pentru care se cere excluderea lui Kovesi din magistratură
Consilierul prezidenţial arată că „este simptomatic modul în care, prin politicile fiscal-bugetare prociclice din ultimii doi ani, România experimentează cel mai abrupt derapaj bugetar și trece în pole-position în UE în materie de fragilizare a situației fiscal-bugetare. Bineînțeles, este vorba de un record paradoxal, acela de a face deficite înalte pe fondul celor mai mari rate de creștere economică”.
„Ni se dezvăluie astfel, cât se poate de limpede, importanța apelurilor la prudență și responsabilitate fiscal-bugetară. Acestea au fost formulate, preventiv și cât se poate de apăsat, în primul rând în plan intern, de către Președinția României, instituții de specialitate și analiștii economici. Câteva exemple pot fi consultate aici și aici.
Problema este aceea că, în timp ce deficitele apar spontan, adesea peste noapte, ca o avalanșă izvorâtă din abundența promisiunilor electorale, reversarea trendului și consolidarea finanțelor publice însemnă timp, înseamnă costuri și eforturi de ajustare de-a lungul mai multor ani.
Oare ce s-ar fi făcut politicienii dacă nu s-ar fi inventat deficitul bugetar?! Adică posibilitatea ca guvernul sa cheltuiască mai mult decât taxele pe care le încasează, deci posibilitatea de a guverna pe datorie publică, adică pe banii generațiilor viitoare?!
Vezi si Iohannis, demolat de Pătraru! „E ca și cum ai susține că gândacii sunt OK în spitale”
Mulți oameni aleg, în anumite momente din viața lor, să obțină un plus de confort pe datorie, să-și cumpere mașini, case, diverse aparate ori chiar vacanțe prin intermediul creditelor. În plan privat, responsabilitatea economică este individuală, adică este aproape sfântă, căci privește fiecare persoană care alege, asumat, să-și transfere bunăstarea din viitor în prezent, via credit și datorie.
Însă în plan guvernamental, responsabilitatea economică pare a tinde către minima rezistență, pentru că guvernele sunt stimulate, din punct de vedere electoral, să ofere beneficii în prezent și să transfere costurile în viitor. Astfel, datoria publică se rostogolește în viitor, de la un guvern la altul și de la o generație la alta.
Oare cum ar sta lucrurile dacă fiecare guvern și-ar regla deficitele și datoriile în cadrul fiecărui ciclu electoral?!”, a mai spus acesta
