Furtuna solară Carrington, produsă în anul 1859, este considerată cel mai puternic eveniment geomagnetic înregistrat în istoria modernă. Fenomenul a fost observat inițial de astronomul britanic Richard Carrington, care a documentat o erupție solară de o intensitate neobișnuită pe suprafața Soarelui, în data de 1 septembrie 1859.
Observațiile realizate de Carrington au coincis cu o ejecție de masă coronală, un fenomen prin care Soarele eliberează cantități masive de plasmă și câmpuri magnetice în spațiu. Aproximativ 17 ore mai târziu, unda de particule încărcate a ajuns în câmpul magnetic al Pământului, declanșând o furtună geomagnetică de proporții.
Potrivit datelor analizate ulterior de NASA, interacțiunea dintre plasma solară și magnetosfera terestră a generat perturbații majore ale câmpului magnetic al planetei.
Sistemele de telegrafie au fost afectate de curenții geomagnetici induși
Impactul furtunii a fost resimțit la nivel global, în special asupra rețelelor de telegrafie, care reprezentau la acea vreme principalul sistem de comunicații la distanță.
În mai multe regiuni din Europa și America de Nord, operatorii de telegraf au raportat defecțiuni ale echipamentelor, în timp ce unele linii au continuat să funcționeze chiar și după deconectarea surselor de alimentare.
Curenții geomagnetici induși în conductoarele metalice au generat scântei la nivelul aparatelor Morse, iar în unele cazuri izolația cablurilor a luat foc.
Relatările din presa vremii indicau că aparatele de telegraf emiteau scântei vizibile și că hârtia utilizată pentru înregistrarea mesajelor s-a aprins în anumite puncte ale rețelei.
Aurorele au fost vizibile la latitudini neobișnuite
Furtuna geomagnetică a generat și apariția unor aurore boreale de o intensitate rar întâlnită, vizibile în zone unde astfel de fenomene nu sunt observate în mod obișnuit.
Martorii au raportat apariția unor lumini roșii și verzi pe cer în regiuni precum Cuba sau sudul Statelor Unite, iar unele observații menționau că aurorele erau suficient de luminoase pentru a permite citirea ziarelor în timpul nopții.
Fenomenul a fost consemnat și în Europa, unde cerul nocturn a căpătat nuanțe roșiatice în mai multe orașe.
Furtuna Carrington rămâne un reper pentru evaluarea riscurilor moderne
În prezent, furtuna solară Carrington este utilizată ca punct de referință pentru evaluarea impactului potențial al unor evenimente similare asupra infrastructurii moderne.
Potrivit analizelor publicate de National Oceanic and Atmospheric Administration, un eveniment de o intensitate comparabilă ar putea afecta rețelele electrice, sistemele GPS și sateliții de comunicații.
Deși tehnologia modernă este diferită de cea existentă în 1859, vulnerabilitatea sistemelor electronice la perturbațiile geomagnetice rămâne un subiect de interes pentru comunitatea științifică.
