Cine este, de fapt, Tudor Biaciu, cel care a făcut declarații explozive despre ‘clanurile’ din sistemul bugetar – Mafia fondurilor europene

Zilele trecute, o publicație din România a prezentat un interviu cu Tudor Biaciu, unul dintre bugetarii de lux din sistem, care, potrivit propriilor declarații, încasează „100 de milioane în mână”.

Biaciu are 40 de ani și pe ultimii 15 i-a petrecut prin agenții și ministere, ca funcționar public cu grad superior. În prezent e șef serviciu tehnic în Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă. Nu e o ușă de biserică – a plecat și el cu portbagajul plin de cadouri când se apropiau Sărbătorile, a fost cercetat și de DNA și s-a autosuspendat până la clasarea dosarului -, dar iese în față cu autoritatea celui care cunoaște sistemul din interior: oameni care nu vin la serviciu și încasează salariu, sisteme informatice implementate cu milioane de euro, dar care nu funcționează, organigrame supraîncărcate pentru a face loc pilelor venite de la partid. Biaciu le-a trăit pe toate, iar acum s-a hotărât să vorbească, scriu jurnaliștii de la Recorder.

„Mie mi-e rușine să spun că sunt funcționar public. Toată lumea mă vede vreun corupt”, spune Tudor Biaciu, în interviu.

„Plecam cu 20 de miei acasă, n-aveam ce face, am dat la tot familionul, la prieteni, la… Asta mă refer la anul 2006, când am intrat eu în Ministerul Agriculturii, 2005-2006. Cumva, dacă nu luai, ăla considera că ai ceva cu el. Era ceva normal, adică:

– Ce-i, mă, nene? E-un miel!

– Păi, stai, dom’ne, nu vreau!

– Șefu’, ai ceva cu mine! Nu, zi, te rog, vrei să vii în control? Te rog, te rog, zi-mi!!!

– Dom’le, n-am nimic. Nu vreau miel! N-am nimic, nu vreau miel…

– Nu, e clar, vrea să ne facă… Dar ce-am făcut, vă rog?” – a detaliat el felul în care decurgeau discuțiile cu cei care aduceau „plocoane” la Ministerul Agriculturii.

Bugetul.ro vă dezvăluie cine e, de fapt, Tudor Biaciu. În anul 2008, pe vremea când era director interimar la Direcţia Inspecţii şi Supracontrol din cadrul APIA, Jurnalul Național îl numea pe Biaciu „lup paznic la stână”, în ancheta „FLAGRANT – Mafia fondurilor europene fură banii ţăranilor”, care lovește puternic în bugetarul de lux.

„Tudor Biaciu este director interimar la Direcţia Inspecţii şi Supracontrol din cadrul APIA. O funcţie deosebit de importantă, Biaciu având printre obli­gaţiile din fişa postului şi pe aceea de a verifica modul în care funcţionarii APIA îşi fac datoria sau dacă aceştia au preocu­pă­ri şi activităţi incompatibile cu func­ţii­le pe care le deţin. Dar din documentele ajunse la redacţia Jurnalului Naţional re­iese că, în realitate, Biaciu este de fapt un „lup-paznic la stână”, el dijmuindu-i pe cei care solicită fonduri, cerându-le cinci procente din valoarea acestora. Mo­da­litatea? Un contract încheiat de cel care solicită fondurile cu o firmă de consultanţă aparţinând, în acte, mamei lui Bia­ciu. Spunem „în acte”, pentru că de fapt, potrivit datelor de la Registrul Comer­ţului, până în aprilie 2007 acţionar unic la firma în cauză era chiar Tudor Biaciu. Acesta i-a cedat mamei lui, Danielle Bia­ciu, toate părţile sociale, pentru a fi „aco­perit” la capitolul „incompatibilitate”.

Modelul contractului de consultanţă între firma familiei Biaciu, SC Smart Learning and Consulting SRL, şi firma SC Divine Area SRL, care solicita fonduri pentru un „proiect de restructurare/re­conversie a viţei-de-vie pe un teren de 19 hectare, situat în comuna Năieni, judeţul Buzău”, este elocvent pentru sistemul mafiot despre care vorbeam. Astfel, consultantul, adică mama şefului de la APIA, se obligă să obţină inclusiv avizele scrise de la… APIA, în vederea aprobării proiectului, şi să asigure toate serviciile de consultanţă clientului în relaţia cu… APIA, unde fiul ei taie şi spânzură. Şi asta nu numai în etapa „pregătirii documenta­ţiei”, ci, aşa cum se precizează în contract, „pe toată perioada derulării proiectului”.

La capitolul 4, litera A din contract este prevăzută şi plata pe care amărâtul de investitor va trebui să o achite „consultantului”, adică bossului de la APIA, prin firma mamei sale: „Clientul este de acord să achite consultantului la data încheierii prezentului contract contravaloarea su­mei de 800 euro, la cursul BNR din ziua efectuării plăţii”. Dar asta e un mi­zi­lic, pentru că iată ce prevede contractul la acelaşi capitol, puţin mai jos, la litera B: „Clientul este de acord să plătească consultantului, la data aprobării de către APIA a dosarului de ajutor pentru res­truc­turare/reconversia viţei-de-vie, depus de consultant, 5% din valoarea sumei aprobate la plată de către APIA către client, reprezentând comisionul de succes perceput de consultant”.

E lesne de presupus că bossul de la APIA va avea grijă ca dosarul să fie vizat „o­perativ”, dar mai ales ca suma „aproba­tă” de APIA să fie cât mai mare, pentru ca şi comisionul lui, pardon, a mamei lui, să fie cât mai substanţial. Surse din Mi­nis­terul Agriculturii ne-au declarat că „me­toda Biaciu” este aplicată de mulţi al­ţi angajaţi, nu numai din structurile APIA, ci şi din alte instituţii, precum Mi­nis­­terul Agriculturii, Ministerul Finan­ţe­lor etc.

Potrivit Sindicatului Naţional APIA, Tu­dor Biaciu, care deţine doar ca interimar funcţia de director al Direcţiei Ins­pec­ţii şi Su­pracontrol, a încercat să măs­luiască con­c­ursul programat la data de 19-20 sep­tembrie a.c. pentru ocuparea acestui post important din cadrul APIA. Ca ur­ma­re, Sindicatul a formulat plân­gere penală împotriva lui Biaciu, în­re­gistra­tă la Parchetul de pe lângă Jud­e­că­to­ria Sectorului 2 Bucureşti cu nr. 1292/24.09.2008. Iată ce se arată în plângerea penală: „În con­diţiile specifice pentru participarea la con­curs era prevăzută o singură specia­li­zare: studii juridice – specializarea lui Tu­­dor Biaciu, îngrădind făţiş dreptul ce­lor care au alte profiluri profesionale de a participa la concurs şi încălcând evident prevederile Le­gii 188/1999 privind statutul func­ţio­na­rilor publici şi ale HG 1209/2003 privind or­ganiza­rea şi dezvol­tarea carierei func­ţio­narilor publici, abro­­­gată de HG 611/2008, referitor la prin­­cipiile competiţiei deschi­se, transpa­ren­ţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii ac­ce­sului la funcţiile publice, pentru fie­care cetă­ţean care îndeplineşte condiţiile le­gale”. Pe de altă parte, autorii plângerii penale precizea­ză: „Acele condiţii res­tric­tive au fost trans­mise la ANFP chiar sub semnă­tura lui Biaciu Tudor, acesta profi­tând de re­la­ţia de prietenie cu directorul general al APIA, Gherghelaş Dan, care i-a dat mâ­nă liberă la tot felul de abuzuri în serviciu”. Potrivit contractului de consultanţă, mama boss-ului de la APIA, Danielle Biaciu, va încasa 800 de euro, plus 5% din valoarea fondurilor aprobate de… fiul său”, scriau, la vremea respectivă, cei de Jurnalul.

Vezi și

Vești pentru toți angajații! Veți primi compensații dacă lucrați în această zi

EXCLUSIV Adevărata miză a războiului pentru șefia PSD! Cutuma care dinamitează total jocurile

Vești mari pentru mii de șoferi! Ce se întâmplă cu înmatricularea auto