sursa foto:  napocanews.ro

Rușine!!! În plină stare de urgență, Camera Deputaților a adoptat autonomia așa-zisului ținut secuiesc

Camera Deputaților a adoptat tacit, la 23 aprilie, propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al ținutului secuiesc. Din fericire, cameră decizională este Senatul.

Propunerea legislativă a fost adoptată ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituția României republicată.

În aceeași zi în care a fost adoptată, propunerea a fost înaintată către Senat, care este și for decizional.

Ce spune proiectul privind aprobarea autonomiei așa-zisului „ținut secuiesc”

Preambul Considerând că dreptul cetăţenilor de a participa la gestionarea problemelor publice face parte din principiile democratice comune ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei şi că regiunea favorizează exercitarea acestui drept; 

Convinşi fiind de faptul că existenţa regiunii administrate de responsabili aleşi prin vot universal şi investiţi cu responsabilităţi efective permite o administrare eficace şi în acelaşi timp, aproape de cetăţeni; 

Convinşi că principiului subsidiarităţii constituie o contribuţie importantă la edificarea democraţiei în Europa; 

Conştienţi de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarităţii, unul din principiile fundamentale ce trebuie respectate atât în vederea integrării 

europene, cât şi în propria organizare specifică a statelor participante la acest proces; 

Afirmând că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităţilor locale şi că trebuie, dimpotrivă, să fie însoţită de măsuri care vizează protecţia acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta Europeană a Autonomiei Locale; 

Afirmând că recunoaşterea autonomiei regionale implică loialitatea faţă de stat ale cărei regiuni evoluează prin respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale; 

Considerând că regiunea, ca o componentă esenţială a statului, reprezintă o mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei şi contribuie la îmbogăţirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradiţiilor conform istoriei sale; 

Conştienţi de faptul că legăturile interregionale şi transfrontaliere constituie un aport preţios şi indispensabil la edificarea Europei, 

Recunoscând că în procesul de organizare a instituţiilor europene adecvate, la elaborarea şi realizarea politicilor europene trebuie avută în vedere existenţa regiunilor în cadrul statelor europene şi favorizată prezenţa regiunilor în aceste instituţii 

Afirmând că aceste principii presupun existenţa unui nivel de putere regională dispunând de organisme de decizie, democratic constituite şi beneficiind de o largă autonomie privind competenţele, modalităţile de exercitare ale acestora din urmă, precum şi mijloacele necesare în vederea împlinirii misiunii lor; 

Afirmând că „autonomia teritorială” reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obţin competenţe, respectiv puteri mărite, care reflectă situaţia lor geografică specifică, şi care protejează şi promovează tradiţiile lor culturale şi religioase, păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale; 

Considerând că autonomia Ţinutului Secuiesc (Székelyföld – Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritoriala a României, nici suveranitatea naţională şi afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităţilor, pe principul subsidiarităţii şi a autoadministrării; 

 

Capitolul I. Dispoziţii generale 

Art. 1. – (1) Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. 

(2) Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. 

(3) Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale. (4) Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. 

Art. 2. – Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. 

  1. a) Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. 
  2. b) Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. 
  3. c) Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. 
  4. d) În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop. 

Art. 3. – Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului Român. Cu respectarea acestui principiu: 

  1. a) Competenţele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare. 

  1. b) Delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire. 
  2. c) Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii. 

Art. 4. – Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care aparţine judeţului Mureş. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale Ţinutului Secuiesc, precum şi localităţile aparţinătoare acestuia. 

Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti. a) Scaunul Kézdi (Kézdiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely), 

  1. b) Scaunul Orbai (Orbaiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovâszna) 
  2. c) Scaunul Sepsi (Sepsiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) 
  3. d) Scaunul Ciuc (Csíkszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda) 
  4. e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely) 
  5. f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós) 
  6. g) Scaunul Mureş (Marosszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely) 
  7. h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (Miklósvár- Bardocszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót) 

Art. 5. – (1) Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. 

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii. 

Art. 6. – Sediul instituţiilor din Ţinutul Secuiesc va fi stabilit de autoritatea deliberativă aleasă a regiunii autonome. 

Art. 7. – (1) Consiliul de Autoadministrare este instituţia prin care ia fiinţă Ţinutul Secuiesc. 

(2) Atribuţiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de prezentul Statut de autonomie şi de locuitorii Ţinutului Secuiesc, iar cadrul exercitării acestora este stabilit de către Consiliul de Autoadministrare, în conformitate cu prevederile prezentului statut respectiv legislaţia internă si internaţională. 

Art. 8. – (1) În conformitate cu prezentul Statut de autonomie şi în concordanţă cu legile statului, autonomia Ţinutului Secuiesc se referă la toţi cetăţenii români cu domiciliul stabil într-una din localităţile Ţinutului Secuiesc. 

(2) Persoanele născute în Ţinutul Secuiesc, cetăţeni români, şi cu domiciliul în străinătate, beneficiază de asemenea de drepturile stabilite prin prezentul statut de autonomie, în măsura în care ultimul lor domiciliu din ţară a fost într-o localitate din Ţinutul Secuiesc. 

Art. 9. – (1) În cadrul regiunii autonome este garantată egalitatea deplină şi efectivă pentru toţi cetăţenii. 

(2) În sfera de competenţă a Consiliului de Autoadministrare ca autoritate publică intră crearea acelor condiţii care asigură egalitatea deplină şi efectivă, precum şi libertatea persoanelor şi comunităţilor acestora, eliminarea tuturor obstacolelor care pot zădărnici sau obstrucţiona manifestarea deplină a acestora, facilitând participarea tuturor cetăţenilor la viaţă politică, economică, culturală şi socială. 

(3) Nu constituie discriminare adoptarea de către Consiliul de Autoadministrare a unor măsuri speciale pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor române din Ţinutul Secuiesc, în limitele legii. 

Art. 10. – (1) În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. 

(2) Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc 

au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris. 

(3) Autorităţile regiunii autonome, a scaunelor secuieşti aparţinătoare şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea oficială şi firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoaşterea acestora, creând toate condiţiile care garantează egalitatea lor deplină. 

(4) În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective. 

Art. 11. – (1) Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc. 

(2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc. 

(3) Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc. 

(4) În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare. Capitolul II. 

Înfiinţarea şi desfiinţarea regiunii autonome 

Art. 12. – Regiunea autonomă Ţinutul Secuiesc se constituie conform prezentei legi, odată cu constituirea Consiliului de Autoadministrare, autoritate administrativă autonomă înfiinţată conform art. 117. alin (3) din Constituţia României, în baza prevederilor prezentului Statut ca lege organică, prin alegeri libere şi generale, prin votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome. 

Art. 13. – Statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. 

Art. 14. – (1) Prezentul Statut de autonomie se adoptă prin lege de către Parlamentul României. 

(2) Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc. 

Art. 15. – În cazul modificării Statutului de autonomie trebuie respectate prevederile stabilite în art. 125. 

Art. 16. – Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc se exercită prin Consiliul de Autoadministrare ales prin alegeri libere şi generale, prin votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome. 

Art. 17. – Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc şi Statutul său de autonomie pot fi desfiinţate numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. 

Capitolul III. Autorităţile Ţinutului Secuiesc 

Art. 18. a) Autorităţile regiunii autonome Consiliul de Autoadministrare Comisia de Autoadministrare Preşedintele Ţinutului Secuiesc 

  1. b) Autorităţile scaunelor 

Consiliul Scaunal Comisia Scaunală Preşedintele Scaunului 

  1. c) Autorităţile locale Consiliul Comunal Consiliul Orăşenesc Consiliul Municipal Primar 

– 

Secţiunea I. Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc 

Art. 19. – Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului Secuiesc. 

Art. 20. – (1) Consiliul de Autoadministrare se compune din consilieri regionali aleşi pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct. 

(2) Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei. 

(3) Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc şi alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor şi a primarilor. 

(4) Referitor la alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor, a primarilor şi a consilierilor, sunt valabile prevederile Legii nr. 70/1991, modificate, privind alegerile locale. 

(5) Alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor se face în conformitate cu prevederile legale. 

Art. 21. – Principiile de bază ale funcţionării Consiliului de Autoadministrare sunt: 

  1. a) Consiliul are competenţa de a apăra interesele cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, de a exercita democraţia reprezentativă în interesul acestora şi de a administra regiunea, 
  2. b) exercită competenţe ce-i revin din descentralizarea competenţelor, 
  3. c) asigură caracterul public al şedinţelor Consiliului, d) garantează caracterul public al bugetului regiunii, e) aplică şi respectă legalitatea. 

Art. 22. – Competenţele administrativ-decizionale ale Consiliului de Autoadministrare se referă la: 

  1. a) organizarea instituţiilor proprii, b) adoptarea deciziilor valabile în regiune, competenţă ce derivă din caracterul juridic special al Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, 

  1. c) cultura, d) învăţământul, e) folosirea limbii materne, f) tradiţiile istorice, artistice, arheologice, ştiinţifice, g) problemele sociale, h) domeniul mass-media, i) administrarea patrimoniului de stat de interes regional, j) introducerea taxelor şi impozitelor regionale, k) autonomia financiară a Ţinutului Secuiesc, 1) reprezentarea Ţinutului Secuiesc. 

Art. 23. – Deciziile Consiliului de Autoadministrare la care se referă art. 22. lit. b.), se emit în următoarele domenii, respectând legislaţia în vigoare: 

  1. a) ordinea interioară privind instituţiile şi personalul acestora, b) ordinea interioară privind organismele scaunelor secuieşti, c) stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale ale regiunii, înfiinţarea de noi comune, 
  2. d) exproprierea de interes public, care nu afectează în mod direct statul şi nici sfera de competentă a scaunelor, 
  3. e) administrarea cărţii funciare, f) apărarea contra incendiilor, g) sănătate, h) ordinea privind activitatea camerelor de comerţ, i) înfiinţarea şi supravegherea societăţilor comerciale proprii, j) cooperative de credit asigurări de bunuri, k) servicii publice de interes regional, 1) în vederea asigurării ordinii publice, supravegherea şi controlul structurilor regionale ale poliţiei comunitare şi colaborarea cu structurile Poliţiei, 
  4. m) mineritul, industria energetică, n) producerea şi utilizarea de energie de interes local, o) agricultura, 
  5. p) silvicultura, regimul vânatului q) protecţia mediului, r) transport de persoane şi de mărfuri de interes local, s) informare în masă. 

10 

Art. 24. – În sfera de competenţă a Consiliului de Autoadministrare intră, de asemenea, protecţia socială şi asigurările sociale, domenii în care poate emite decizii valabile în regiune, şi poate crea instituţii proprii. 

Art. 25. – Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie. 

Art. 26. – Consiliul de Autoadministrare are în responsabilitate completarea reglementărilor legale referitoare la emisiunile de radio şi de televiziune cu prevederi specifice. 

Art. 27. – Consiliul de Autoadministrare are putere decizională pe întreg teritoriul Ţinutului Secuiesc, conform competenţelor conferite de prezentul Statut respectiv legislaţiei în vigoare. 

Art. 28. – Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. 

Art. 29. – În termen de 30 de zile de la înfiinţare Consiliul de Autoadministrare elaborează şi aprobă Regulamentul de Funcţionare. În această perioadă de timp activitatea Consiliului este condusă de preşedintele Ţinutului Secuiesc. Secţiunea II. 

Comisia de Autoadministrare a Ţinutului Secuiesc 

Art. 30. – (1) Comisia de Autoadministrare este organul executiv al regiunii. 

(2) Preşedintele Comisiei de Autoadministrare este numit de preşedintele Ţinutului Secuiesc. 

(3) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt desemnaţi la propunerea preşedintelui Comisiei în termen de 30 de zile de la numirea sa de către Consiliul de Autoadministrare prin vot secret pe o perioadă de patru ani. În această perioadă, în cazul unui vot de neîncredere, membrul Comisiei poate fi eliberat din funcţie de către preşedintele 

11 

Ţinutului Secuiesc, în conformitate cu reglementările prevăzute în Regulamentul de Funcţionare. 

(4) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt numiţi în funcţie de preşedintele Ţinutului Secuiesc. 

Art. 31. – Regulamentul de funcţionare şi modul de organizare al Comisiei de Autoadministrare este elaborat de Consiliul de Autoadministrare şi se aprobă în aceeaşi şedinţă şi înainte de votarea membrilor Comisiei. 

Art. 32. – Competenţele executive ale Comisiei de Autoadministrare cuprind: 

  1. a) aplicarea, controlul, executarea ordonanţelor adoptate de Consiliul de Autoadministrare, 
  2. b) funcţionarea organelor proprii de autoadministrare, c) inițierea proiectelor de decizie, d) încadrarea şi avansarea în cadrul instituţiilor proprii, e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional, asupra activităţii instituţiilor publice, ale societăţilor comerciale cu capital de stat şi de interes regional, 
  3. f) administrarea domeniului public şi privat al regiunii, g) administrarea domeniului public şi privat de stat de interes regional, h) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii, i) exercitarea competenţelor în domeniul finanţelor, j) elaborarea şi executarea bugetului autonom al regiunii, k) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a regiunii, l) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a regiunii, m) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale regiunii, n) supravegherea şi controlul activităţii poliţiei comunitare, colaborarea cu celelalte organe poliţieneşti, 
  4. o) încheierea contractelor internaţionale referitoare la regiune, realizarea şi aplicarea colaborărilor interregionale, 
  5. p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune, q) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară, 
  6. r) alte domenii privind colectivitatea regiunii, s) aplicarea legilor statului. 

12 

Art. 33. – Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale. 

Art. 34. – (1) Comisia de Autoadministrare are în competenţă numirea funcţionarilor publici în funcţii de conducere. 

(2) Ocuparea acestor funcţii se face prin concurs în condiţiile stabilite în statutul funcţionarilor publici. Este interzis orice formă de discriminare pe bază de origine etnică, religioasă sau de domiciliu. 

(3) Funcţionarii publici din Ţinutul Secuiesc trebuie să cunoască, pe lângă limba oficială a statului şi limba maghiară, iar în unităţile administrativ-teritoriale ale regiunii, în care sunt satisfăcute condiţiile prevăzute în art. 10. alin. (3) al prezentului Statut şi limba comunităţii naţionale în cauză. 

Art. 35. – Comisia de Autoadministrare în domeniile aparţinând exclusiv sferei de competenţă poate încheia convenţii cu alte colectivităţi autonome, poate colabora cu alte regiuni în domeniul cultural, economic, social. Aceste convenţii şi colaborări vor fi aduse la cunoştinţa Guvernului României. 

Art. 36. – Comisia de Autoadministrare răspunde în faţa Consiliului de Autoadministrare, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a membrilor Comisiei. 

Secţiunea III. Preşedintele Ţinutului Secuiesc 

Art. 37. – (3) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea. (4) Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani, în conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul statut. 

13 

Art. 38. – Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte a Ţinutului Secuiesc pe o perioada mai mare de doua mandate. Art. 39. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate renunţa la numire printr-o declaraţie înaintată Consiliului de Autoadministrare. Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul de Autoadministrare ia act de această declaraţie. 

Art. 40. – (1) Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc poate iniţia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din funcţie a preşedintelui Ţinutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunităţii din Ţinutul Secuiesc, lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligaţiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie. 

(2) În baza moţiunii de cenzură adoptată, Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc se adresează Guvernului României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte a Ţinutului Secuiesc. 

(3) În cazul în care funcţia devine vacantă, desemnarea noului preşedinte este valabilă pentru un mandat complet. 

Art. 41. – Preşedintele ales al Ţinutului Secuiesc se instalează în funcţie în cadrul şedinţei Consiliului de Autoadministrare, în ultima zi a mandatului preşedintelui anterior, sau în cea de-a 10-a zi de la anunţarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant. 

Art. 42. – Mandatul preşedintelui ales al Ţinutului Secuiesc începe de la depunerea jurământului: 

„Jur pe onoarea mea, că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei Ţinutului Secuiesc, voi respecta legile ţării si deciziile autorităţilor regiunii, Constituţia României. Aşa să mă ajute Dumnezeu!” 

14 

Art. 43. – În perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor preşedintelui Ţinutului Secuiesc, sau în cazul în care funcţia devine vacantă, până la alegerea noului preşedinte, atribuţiile acestuia revin preşedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau în caz de indisponibilitate, locţiitorului acestuia. 

Art. 44. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. 

Art. 45. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private. 

Art. 46. – Competenţele Preşedintelui Ţinutului Secuiesc: a) propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii, 

  1. b) convoacă sesiunea extraordinara a Consiliului de Autoadministrare, 
  2. c) numeşte preşedintele Comisiei de Autoadministrare, d) numeşte, respectiv eliberează din funcţie membrii Comisiei de Autoadministrare desemnaţi de către Consiliul de Autoadministrare, 
  3. e) prezidează şedinţa Comisiei de Autoadministrare la solicitarea preşedintelui acestuia, 
  4. f) contrasemnează şi promulgă în termen de 20 de zile deciziile adoptate de Consiliul de Autoadministrare, nesemnarea sau nepromulgarea de către preşedintele Ţinutului Secuiesc atrage după sine nulitatea ordonanţelor, 
  5. g) supraveghează legalitatea ordonanţelor Consiliului Scaunal. În cazul în care consideră că actul este ilegal, în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia, se poate adresa contenciosului administrativ, 
  6. h) poate solicita din partea Curţii Constituţionale control prealabil de constituţionalitate a proiectelor de decizii, 
  7. i) poate solicita din partea Curţii Constituţionale controlul în privinţa constituţionalităţii actelor normative emise, 
  8. j) poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local. 

15 

Capitolul IV. Autorităţile Scaunelor 

Secţiunea I. Consiliul Scaunal 

Art. 47. – (1) Consiliul Scaunal este organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului. 

(2) Consiliul Scaunal este ales de către cetăţenii cu drept de vot ai Scaunului în conformitate cu prevederile Art. 20 al prezentului statut. 

(5) Consiliul Scaunal, în termen de 30 de zile de la înfiinţare, elaborează şi aproba Regulamentul său de funcţionare, în această perioadă activitatea consiliului este condusă de Preşedintele scaunului. 

(4) Numărul consilierilor aleşi în Consiliul Scaunal este de 33, sau câte un consilier după fiecare 3000 de locuitori al Scaunului. 

Art. 48. – Competenţele Consiliului Scaunal cuprind emiterea de hotărâri în următoarele domenii: 

  1. a) ordinea interioară privind instituţiile scaunale şi personalul acestora, b) aprobarea în limbile română şi maghiară a denumirilor localităţilor, a indicatoarelor de străzi şi de circulaţie, a celor comerciale şi a reclamelor, 
  2. c) ocrotirea valorilor istorice, artistice şi etnografice, d) obiceiuri şi tradiţii locale, e) activitatea instituţiilor culturale de interes scaunal, f) sistematizare teritorială, g) organizarea instituţiilor de autoadministrare, h) modificarea limitelor unităţilor administrative locale, la iniţiativa autorităţilor locale, 
  3. i) apărarea ordinii publice, j) drept de utilitate publica, k) cooperative meşteşugăreşti, l) sprijinirea construirii locuinţelor, construirea locuinţelor sociale, 
  4. m) asistenţă socială şi de bunăstare, n) şcolarizare, construirea şcolilor, o) perfecţionare profesională, învăţământul profesional, p) comerţ, 

16 

  1. q) pieţe şi târguri locale, r) producţia industrială de interes teritorial, s) silvicultură, personal silvic, t) vânătoarea, ocrotirea vânatului, u) agricultură, v) gospodărirea apelor, w) valorificarea apelor minerale, apelor termale, staţiunilor balneare, x) dezvoltarea şi organizarea turismului pe teritoriul propriu, 
  2. y) turismul rural, z) gospodărirea pajiştilor, aa) ocrotirea florei şi faunei, bb) protecţia mediului, cc) ocrotirea sănătăţii, dd) reţeaua de drumuri, de ape şi gaze de interes local, ee) căile de comunicaţii şi de transport public de interes local, ff) sistemul de căi ferate, de drumuri publice care traversează teritoriul scaunului, precum şi transportul pe căi ferate, drumurile publice şi prin cablu, 
  3. gg) servicii publice, hh)personalul administrativ şi de deservire publică, ii)expropriere de interes public, în folosul public al scaunului, cu despăgubiri juste, 
  4. jj) munca voluntară de interes local, kk) reglementarea în ansamblu a vieţii economice, ţinând cont de libertatea economiei de piaţă, 
  5. ll) sprijinirea sportului. 

Art. 49. – Consiliul Scaunal poate adopta hotărâri cu privire la controlul asupra activităţii poliţiei locale, asupra colaborării cu această instituţie, cu privire la numirea, demiterea personalului, la înfiinţarea poliţiei proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare. În termen de cel puţin 3 ani, fiecare membru al corpului poliţienesc trebuie să cunoască limba maghiară şi limba română, iar ofiţerii de poliţie cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Compoziţia corpului poliţienesc trebuie să reflecte compoziţia naţională a regiunii pe care o deserveşte. 

17 

Art. 50. – Consiliul Scaunal asigură avantaje locuitorilor scaunului în procesul de ofertă a locurilor de muncă. Pe teritoriul scaunului este interzisă discriminarea pe bază de apartenenţa la o comunitate lingvistică sau naţională. 

Art. 51. – Consiliul Scaunal asigură organizarea, funcţionarea, controlul şi îndrumarea învăţământului la nivel preşcolar, elementar, liceal, postliceal şi superior. 

Art. 52. – Consiliul Scaunal are în competenţă adoptarea hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului. 

Art. 53. – Competenţa Consiliului Scaunal este aprobarea bugetului Scaunal. 

Art. 54. – În acele domenii, în care Consiliul Scaunal nu are competenţă, se aplică ordonanţele Consiliului de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc, respectiv legile statului. 

Secţiunea II. Comisia Scaunală 

Art. 55. – (1) Comisia Scaunală este organul executiv de autoadministrare al Scaunului. 

(2) Preşedintele Comisiei Scaunale este numit de preşedintele scaunului. (3) Membrii Comisiei Scaunale sunt desemnaţi pe o perioadă de patru ani prin vot secret de către Comisia Scaunală, la propunerea preşedintelui Comisiei, în termen de 30 de zile de la numirea acestuia. În timpul mandatului, membrii Comisiei pot fi revocaţi de către Consiliul Scaunal în condiţiile stabilite de regulamentul de funcţionare, respectiv, prin vot secret pot fi desemnaţi noi membri ai Comisiei. 

(4) Pe baza deciziei Consiliului Scaunal, membrii Comisiei Scaunale sunt numiţi sau revocaţi din funcţie de către preşedintele Scaunului. 

18 

Art. 56. – Consiliul Scaunal stabileşte structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare a Comisiei Scaunale, care este aprobată cu ocazia votării membrilor Comisiei. 

Art. 57. – Competenţele Comisiei Scaunale sunt: a) aplicarea, controlul şi executarea deciziilor Consiliului de Autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc, hotărârilor Consiliului Scaunal, 

  1. b) funcţionarea propriilor organe de autoadministrare, c) iniţierea proiectelor de hotărâre, d) angajare şi avansare în cadrul instituţiilor proprii, e) supravegherea serviciilor publice de interes local, funcţionarea instituţiilor de interes local, a societăţilor comerciale cu capital de stat de interes local, 
  2. f) administrarea patrimoniului din domeniul public şi privat al scaunului, g) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii, 
  3. h) exercitarea atribuţiilor fiscale, i) elaborarea şi aplicarea bugetului scaunului, j) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a scaunului, k) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a scaunului, l) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice a scaunului, m) apărarea siguranţei publice, colaborarea cu organele poliţieneşti şi controlul asupra activităţii acestora, numirea şi revocarea acestora, 
  4. n) ocrotirea angajaţilor autorităţilor locale, o) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune, 
  5. p) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară, 
  6. r) funcţionarea instituţiilor culturale, rezolvarea problemelor culturale de interes scaunal, 
  7. s) funcţionarea şi supravegherea patrimoniului artistic, a muzeelor, a altor instituţii culturale şi ştiinţifice, 
  8. u) armonizarea ocrotirii naturii, gospodărirea apelor de interes local, irigarea, desecarea, apărarea contra inundaţiilor, pe teritoriul scaunului, 

19 

  1. v) dezvoltarea turismului, w) asistenţă socială, x) sănătatea, înfiinţarea şi controlul spitalelor, farmaciilor; cabinetelor medicale, azilurilor de bătrâni şi caselor de copii, 
  2. y) administrarea domeniului privat şi public al scaunului, z) alte domenii de interes scaunal, aa) aplicarea legilor statului. 

Art. 58. – Comisia Scaunală poate dispune, înfiinţa, întreţine posturi proprii de televiziune şi de radio, în scopul realizării obiectivelor stabilite. Art. 59. – Comisia Scaunală poate să încheie convenţii cu alte comunităţi de autoadministrare, poate colabora în domeniul cultural, economic, social cu alte colectivităţi din alte regiuni. 

Art. 60. – Comisia Scaunală dispune de un aparat administrativ propriu, stabileşte structura funcţiilor proprii, repartizarea acestora şi numeşte funcţionarii. 

Art. 61. – Comisia Scaunală răspunde în faţa Consiliului Scaunal, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a membrilor Comisiei. 

Secţiunea III. Preşedintele Scaunului 

Art. 62. – (1) Preşedintele Scaunului reprezintă teritoriul aparţinător Scaunului. 

(2) Preşedintele Scaunului este ales de către cetăţenii cu drept de vot din teritoriul Scaunului, prin vot general, secret şi direct pe o perioadă de patru ani, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în art. 20 al prezentului Statut de autonomie. 

Art. 63. – (1) Consiliul Scaunal poate iniţia destituirea preşedintelui scaunului, în baza votului unei majorităţii de 2/3. 

(2) În baza moţiunii de cenzură adoptată, Guvernul României, în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului Scaunal, stabileşte data alegerilor pentru funcţia de preşedinte a scaunului. 

20 

(3) În cazul în care funcţia devine vacantă, mandatul preşedintelui nou ales este valabil pe întreaga perioadă. 

Art. 64. – Preşedintele ales al Scaunului se instalează în funcţie în cadrul şedinţei Consiliului Scaunal, în ultima zi a mandatului preşedintelui anterior, sau în cea de-a 10-a zi de la anunţarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant. 

Art. 65. – În momentul instalării, preşedintele ales al Scaunului depune următorul jurământ: 

„Jur pe onoarea mea, că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei din acest Scaun, voi respecta legile ţării, deciziile regiunii si Constituţia României. Aşa să mă ajute Dumnezeu!” 

Art. 66. – (1) Preşedintele Scaunului poate să renunţe la funcţia încredinţată printr-o declaraţie înaintată Consiliului Scaunal. 

(2) Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul Scaunal ia act de această declaraţie. 

Art. 67. – În perioada limitării temporare a exercitării de către preşedintele Scaunului a prerogativelor sale, respectiv, în cazul în care funcţia devine vacantă, până la instalarea noului preşedinte ales atribuţiile preşedintelui Scaunului vor fi îndeplinite de către preşedintele Consiliului Scaunal, sau în caz de indisponibilitate, de locţiitorul acestuia. Art. 68. – Competenţele Preşedintelui Scaunului: 

  1. a) propunerea privind organizarea şi data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare pe teritoriul scaunului, 
  2. b) convocarea sesiunii extraordinare a Consiliului Scaunal, c) numirea preşedintelui Comisiei Scaunale, d) numirea, respectiv eliberarea din funcţie a membrilor Comisiei Scaunale desemnaţi de către Consiliul Scaunal, 
  3. e) prezidarea şedinţei Comisiei Scaunale la solicitarea preşedintelui acesteia, 
  4. f) semnarea şi promulgarea în termen de 20 de zile a ordonanţelor adoptate de Consiliul Scaunal, care pe teritoriul Scaunului au putere de lege. Nesemnarea sau nepromulgarea de către preşedintele Scaunului atrage după sine nulitatea ordonanţelor, 

21 

  1. g) iniţierea referendumului, în urma consultării Consiliului Scaunal, privind problemele cardinale ale regiunii, 
  2. h) reprezintă Scaunul în relaţiile interne. 

Capitolul V. Autorităţile locale 

Secţiunea I. Statutul special şi competenţele autorităţilor administraţiei publice locale 

Art. 69. – Autorităţile administraţiei publice locale – comunale, orăşeneşti, municipale – se organizează şi funcţionează în baza Legii nr. 215/2001, modificată, privind administraţia locală, în baza prezentului Statut de autonomie, respectiv în baza reglementărilor cuprinse în Charta Europeană a Autonomiei Locale. 

Art. 70. – Autorităţile administraţiei publice locale din Ţinutul Secuiesc au statut special, constând în completarea reglementărilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările ulterioare, cu competenţe suplimentare, rezultate din condiţiile istorice, culturale şi teritoriale specifice, ale căror aplicare este garantată prin prezentul Statut. 

Art. 71. – Autorităţile administraţiei publice locale, în baza dreptului la autonomie locală, în domeniile de competenţe stabilite de lege şi de prezentul Statut de autonomie, dispun de puterea decizională şi executivă locală. 

Art. 72. – Pe teritoriul administraţiei publice locale limba maternă a comunităţii naţionale maghiare, şi limba maternă a celorlalte comunităţi naţionale, etnice şi lingvistice, în condiţiile art. 10. alin (3) al prezentului Statut au aceeaşi statut ca şi limba oficială a statului. 

Art. 73. – Principiile de bază ale autoadministrării locale sunt: a) autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în exercitarea competenţelor transferate, 

  1. b) responsabilităţile publice să fíe îndeplinite de către organele 

22 

administrative cele mai apropiate de cetăţeni, 

  1. c) deplinătatea şi exclusivitatea competenţelor, care nu pot fi îngrădite decât prin dispoziţii legale ale autorităţilor centrale sau regionale, d) adaptabilitatea la condiţiile locale a competenţelor transferate de la autorităţile centrale sau regionale la autorităţile locale, 
  2. e) participarea în timp util şi într-o formă corespunzătoare la procesul de planificare şi deciziile care vizează autorităţile locale. 

Art. 74. – Competenţele care conferă statut special autorităţilor publice locale, se referă la următoarele domenii: 

  1. a) învăţământul în limba maternă a comunităţilor, înfiinţarea, ocrotirea, funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor de învăţământ, 
  2. b) cultura în limba maternă a comunităţilor, înfiinţarea, ocrotirea, funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor culturale, 
  3. c) informarea în masă în limba comunităţilor, garantarea libertăţii informării în masă, 
  4. d) folosirea neîngrădită a limbii materne a comunităţilor în viaţa particulară şi în public, în instituţiile publice şi in justiţie, 
  5. e) problemele sociale, f) dezvoltarea rurală şi dezvoltarea localităţilor, g) dezvoltarea economică, h) administrarea patrimoniului public şi privat al comunităţii şi al statului, de interes local, 
  6. i) înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor comunale, j) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, 
  7. k) împiedicarea tendinţelor de modificare forţată a componenţei naţionale a localităţilor, 
  8. l) împiedicarea tendinţelor de modificare forţată a limitelor administraţiilor publice locale, 
  9. m) iniţierea înfiinţării de noi comune, n) asigurarea ordinii publice prin poliţie comunitară subordonată autorităţilor locale, 
  10. o) bugetul local, folosirea propriilor resurse materiale şi financiare, p) stabilirea denumirilor localităţilor, stabilirea şi modul de folosire a simbolurilor, distincţiilor locale, 
  11. r) stabilirea şi organizarea sărbătorilor naţionale ale 

23 

comunităţilor locale, 

  1. s) întreţinerea şi ocrotirea monumentelor istorice, t) stabilirea şi organizarea licitaţiilor, u) înfiinţarea de burse, v) înfiinţarea şi administrarea instituţiilor, întreprinderilor de comerţ, turistice, prestări de servicii, bănci, societăţi de asigurări şi a altor organisme economice, 
  2. w) exproprierea în interes public în funcţie de reglementările cuprinse în lege şi în prezentul Statut de autonomie, 
  3. x) înfiinţarea şi administrarea bibliotecilor, arhivelor, muzeelor care păstrează valorile lingvistice ale comunităţilor, precum şi a altor instituţii asemănătoare, 
  4. y) toate formele de instruire a tineretului şi adulţilor, z) silvicultura şi gospodărirea apelor, aa) controlul, gospodărirea şi valorificarea pădurilor comunale, bb) controlul, gospodărirea şi valorificarea pajiştilor comunale, cc) ocrotirea, administrarea, valorificarea resurselor de ape minerale, apelor termale, staţiunilor balneare, bogăţiilor naturale de interes local, 
  5. dd) păstrarea, dezvoltarea, valorificarea vânatului din teritoriul aparţinător autorităţii publice locale, 
  6. ee) un raport de 90% în favoarea administraţiei locale din impozitul pe venituri, stabilit prin lege, 
  7. ff) un raport de 80% în favoarea administraţiei locale din taxe şi impozite stabilite de lege, 
  8. gg) averea comunală retrocedată de către stat. 

24 

Art. 75. – Autoritatea publică locală, în decursul rezolvării problemelor publice locale, garantează egalitatea deplină a cetăţenilor de naţionalitate română, cu cetăţenii aparţinând celorlalte comunităţi naţionale, etnice şi lingvistice. 

Art. 76. – Limitele localităţilor nu pot fi modificate fără referendum. Modificarea forţată a raportului etnic al localităţii este interzisă. Art. 77 – (1) Autoritatea publică locală stabileşte propria ei structură administrativă internă, conform necesităţilor şi în scopul asigurării eficienţei. 

(2) Supravegherea organelor autorităţii publice locale poate viza doar legalitatea activităţii acestora. 

Art. 78. – Autoritatea publică locală, în timpul exercitării competenţelor şi realizării responsabilităţilor, poate colabora şi se poate asocia cu alte comunităţi în scopul îndeplinirii sarcinilor de interes comun. Art. 79. – Autoritatea publică locală şi organele acesteia pot deveni membri ai unor uniuni de profil din ţară şi din străinătate, având ca scop realizarea unor obiective comune. 

Art. 80. – Autoritatea publică locală şi organele acesteia, în condiţiile prevăzute de lege, pot colabora cu alte autorităţi publice locale şi cu organele acestora din alte state. 

Art. 81. – Autoritatea publică locală poate solicita asistenţă juridică în vederea apărării exercitării libere a competenţelor şi a autonomiei locale. 

Capitolul VI. Folosirea limbii materne în învăţământ 

Art. 82. – (1) Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a învăţa în limba maternă în instituţii de învăţământ de stat şi particulare, la toate nivelurile, tipurile, formele şi de specialitate ale învăţământului. 

(2) Persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a 

25 

comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor. 

Art. 83. – Învăţământul de stat şi confesional în limba maternă este finanţat de la bugetul de stat şi în mod proporţional de la bugetul autorităţilor administraţiilor publice locale, iar învăţământul particular este sprijinit de stat. 

Art. 84. – Limba de şcolarizare a minorilor este hotărâtă de părinţii sau tutorele legal al acestora. 

Art. 85. – În raport de cerinţe şi necesităţi, funcţionează un sistem de învăţământ aparte în limba maternă a cetăţenilor: 

  1. a) în învăţământul preşcolar, grupe de grădiniţe, în funcţie de cerinţe, 
  2. b) în învăţământul elementar, în funcţie de necesităţi în şcoli, secţii, clase sau grupe sine stătătoare, 
  3. c) în învăţământul mediu – gimnazial, liceal, profesional -, în funcţie de cerinţe în unităţi, secţii, clase sau grupe de sine stătătoare, 
  4. d) în învăţământul profesional, în funcţie de cerinţe în unităţi, secţii, clase sau grupe de sine stătătoare, 
  5. e) în învăţământul superior, în colegii, în funcţii de cerinţe în universităţi, colegii, facultăţi, secţii şi grupe de sine stătătoare, 
  6. f) în învăţământul post gradual. 

Art. 86. – În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, – etnice şi – lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale. 

Art. 87. – (1) În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române. 

(2) În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba şi literatura română se predă după programe şi manuale speciale. 

Art. 88. – În învăţământul profesional desfăşurat într-o altă 

26 

limbă decât limba oficială a statului, însuşirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată. 

Art. 89. – În unităţile de învăţământ respectiv în cazul cursurilor de perfecţionare din Ţinutul Secuiesc, examenele de admitere şi finale pot fi ţinute în limba maternă. 

Art. 90. – Asigurarea condiţiilor adecvate pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice din grădiniţe, scoli, în învăţământul superior revine statului, respectiv autorităţilor ale Ţinutului Secuiesc. 

Art. 91. – Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituţiile de învăţământ în limba maternă, este garantată. 

Art. 92. – La inspectoratul general şcolar al regiunii şi la inspectoratele şcolare ale scaunelor funcţionează direcţii şi corpuri profesorale cu competenţe de control şi de supraveghere pentru învăţământul în limba maternă. 

Art. 93. – În cazul învăţământului confesional se va respecta autonomia cultelor religioase, iar în învăţământul superior, autonomia universitară. 

Capitolul VII. Folosirea limbii materne în viaţa culturală 

Art. 94. – În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată: a) în domeniul cultural, 

  1. b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate, 
  2. c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării, d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice, e) în toate domeniile de informare în masă. 

27 

Art. 95. – Organizaţiile comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice, pot desfăşură în limba maternă activităţi ştiinţifice şi culturale. În acest scop pot înfiinţa instituţii care, la rândul lor, pot avea legături internaţionale. 

Art. 96. – Autoritatea de autoadministrare a Ţinutului Secuiesc sprijină: 

  1. a) descoperirea, colecţionarea valorilor materiale ale culturilor naţionale, înfiinţarea colecţiilor şi îmbogăţirea acestora, 
  2. b) editarea de cărţi din partea comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice, apariţia tipăriturilor periodice, 
  3. c) instituţiile teatrale în limba maternă şi a altor instituţii culturale, d) editarea diferitelor anunţuri de interes public în limba comunităţilor cu identitate diferită. 

Capitolul VIII. Folosirea limbii materne în administraţia publică şi în viaţa publică 

Art. 97. – În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ. 

Art. 98. – Autorităţile Ţinutului Secuiesc au obligaţia: a) să asigure inscripţionarea denumirilor localităţilor, străzilor, pieţelor şi instituţiilor în limba oficială a statului, în limba comunităţii naţionale aflate în majoritate în regiune şi dacă se solicită în limba oricărei comunităţi aflate în minoritate numerică, 

  1. b) rezoluţiile, alte hotărâri sau comunicări ale instituţiilor administraţiei locale trebuie difuzate în limba oficială a statului, în limba maghiară şi în conformitate cu condiţiile prezentate la alin. 3 din art. 10 al prezentului Statut în limba altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice, 

28 

  1. c) formularele folosite în administraţia publică trebuie editate în mai multe limbi, în conformitate cu cele prevăzute la punctul b). 

Cheltuielile sunt suportate de autorităţile competente. 

Art. 99. – În unităţile administraţiei publice ale Ţinutului Secuiesc: a) autorităţile administraţiei publice folosesc limba română şi limba maghiară, precum şi limbile celorlalte comunităţi în condiţiile prevăzute la alin. 3 al art.10, ca limbi cu statut egal, 

  1. b) documentele administrative şi juridice se difuzează în limbile prevăzute la punctul a). 

Art. 100. – Folosirea neîngrădită a limbilor comunităţilor cu identitate naţională diferită din Ţinutul Secuiesc în domeniul informării în masă şi în orice domeniu al vieţii sociale, economice este garantată prin prezentul Statut. 

Capitolul IX. Folosirea limbii materne în justiţie 

Art. 101. – Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti. 

Art. 102. – (1) Cetăţenii Ţinutului Secuiesc pot folosi liber limba lor maternă în procesele şi procedurile penale, civile şi în contenciosul administrativ, 

(2) Procesele se desfăşoară în limba maternă a cetăţeanului, actele rezultate se redactează în limba maternă a persoanei în cauză şi în limba oficială a statului. 

Capitolul X. Probleme financiare 

Art. 103. – Autorităţile publice locale, respectiv autorităţile de autoadministrare scaunală şi regională ale Ţinutului Secuiesc, dispun de autonomie financiară, iar în decursul exercitării acesteia respectă principiul armonizării cu bugetul de stat în scopul asigurării dezvoltării 

29 

lor interne şi îndeplinirii competenţelor atribuite, şi anume: 

  1. a) Sistemul de finanţare al regiunii trebuie să asigure o sumă totală previzibilă de încasări proporţionale cu competenţele acestora, permiţându-i să desfăşoare o politică proprie. 
  2. b) Sursele de finanţare a regiunii trebuie să fie suficient de diversificate şi evolutive pentru a-i permite să urmeze, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor şi dezvoltarea generală a economiei. 
  3. c) Pentru exercitarea propriei competenţe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse proprii de care să poată dispune liber. 
  4. d) Principiul solidarităţii implică implementarea în cadrul statului a unui mecanism de repartiţie financiară, având în vedere atât resursele potenţiale, cât şi cheltuielile regiunii, precum şi scopul aproprierii nivelului de viaţă al cetăţenilor din diferitele regiuni. 
  5. e) Transferurile şi subvenţiile de la bugetul de stat în principiu, trebuie să fie efectuate ţinându-se seama de respectarea principiului de neafectare. Transferurile financiare către regiune, cât şi eventuala împărţire a impozitelor trebuie să fie efectuate potrivit unor reglementări stabilite în prealabil, bazate pe criterii obiective şi să corespundă unor nevoi reale ale regiunii. 
  6. f) Regiunea, în limitele legii, trebuie să aibă acces la piaţa de capital pentru a-şi finanţa cheltuielile de investiţii prin împrumut cu condiţia ca aceasta să poată demonstra capacitatea de a garanta serviciul datoriei pe durata întregii perioade de restituire, în baza propriilor încasări. g) Obligaţia, instituită prin lege, de a urma anumite reguli bugetare sau un sistem de contabilitate standardizată nu poate constitui un prejudiciu adus autonomiei financiare a regiunii. 

30 

Art. 104. – Autorităţile de autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc efectuează colectarea impozitelor de stat şi locale, luând măsuri în domeniul fiscal care vizează această activitate. 

Art. 105. – Impozitele şi taxele sunt reglementate de lege, respectiv de deciziile ale autorităţilor de autoadministrare. 

Art. 106. – Autorităţile de autoadministrare dispun de resurse financiare proprii, reglementate prin decizii şi utilizate pe baza bugetelor proprii. 

Art. 107. – Resursele financiare ale autorităţilor de autoadministrare: 

  1. a) impozitele transferate în întregime sau parţial de către stat b) taxele cuvenite după impozitele de stat c) procentul provenit din încasările de stat d) impozitele şi taxele proprii, impozite suplimentare, e) venituri provenite din patrimoniul propriu, f) venituri provenite din domeniul privat al colectivităţii, g) donaţii, h) mijloace financiare provenite în urma serviciilor şi responsabilităţilor preluate de la stat care sunt transferate de la bugetul statului. 

Art. 108. – Modalităţile de îndeplinire a competenţelor financiare prevăzute în art. 107 se reglementează prin lege organică. 

Art. 109. – Volumul mijloacelor financiare ale autorităţilor de autoadministrare este proporţional cu cel necesar îndeplinirii atribuţiilor şi competenţelor prevăzute în prezentul Statut şi în Legea nr. 215/2001, modificată, privind administraţia publică locală. 

Art. 110. – (1) În scopul garantării funcţionării autorităţilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiară care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potenţiale, şi corectarea dezavantajelor financiare provocate. 

(2) Măsurile prevăzute la alineatul precedent nu pot diminua libertatea decizională a autorităţilor locale de a dispune de libertatea 

31 

decizională în domeniul lor de competenţă. 

Art. 111. – Autorităţile de autoadministrare locală, scaunală şi regională au putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare provenite de la bugetul de stat. 

Art. 112. – Mijloacele financiare transferate autorităţilor de autoadministrare de la bugetul de stat nu pot fi utilizate pentru finanţarea proiectelor speciale. 

Art. 113. – 90% din volumul impozitelor pe venit stabilit de lege devine parte componentă a bugetului local. 

Art. 114. – 80% din volumul impozitelor şi taxelor stabilite de lege devine parte componentă a bugetului local. 

Art. 115. – Bugetul administraţiei scaunale se compune din: a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale, b) compensare bugetară transferată de la bugetul de stat c) venituri proprii, d) donaţii, e) alte mijloace financiare legale. 

Art. 116. – Bugetul administraţiei regionale se compune din: a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale, b) compensare bugetară proporţională transferată de la bugetul de stat 

  1. c) venituri proprii, d) donaţii, e) alte mijloace financiare legale. 

Capitolul XI. Domeniul public şi administrarea acestuia 

Art. 117. – (1) Situaţia juridică a patrimoniului din domeniul public al Ţinutului Secuiesc este reglementată de prevederile Legii nr. 215/2001, modificată, de Legea privind domeniul public, precum şi de regulamentul de funcţionare al autorităţilor de autoadministrare. 

32 

(2) Patrimoniul Ţinutului Secuiesc se compune din bunuri imobiliare şi mobiliare care aparţin domeniului privat sau public al regiunii. (3) Domeniului public al Ţinutului Secuiesc îi aparţin acele bunuri, care în conformitate cu dispoziţiile legale, prin natura sau destinaţia lor deservesc interesul public al regiunii, se găsesc pe teritoriul acesteia şi nu constituie proprietatea vreunei autorităţi locale sau scaunale. 

(4) Resursele şi bogăţiile naturale ale regiunii – bogăţiile subsolului, apele cu potenţial energetic valorificabil, apele termale şi minerale -, precum şi căile de comunicaţii terestre şi fluviale constituie domeniul public al regiunii. 

(5) Bunurile de proprietate publică ale Ţinutului Secuiesc sunt inalienabile. 

(6) În cazul aplicării prevederilor prevăzute la alineatul (1), regiunea şi scaunele au acelaşi statut ca şi autorităţile administrative judeţene. Art. 118. – (1) În termen de 60 de zile de la înfiinţarea autorităţilor de autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc, Guvernul, printr-o Hotărâre, va nominaliza patrimoniul din domeniul public şi privat al statului. 

(2) Apartenenţa şi gestionarea patrimoniului din domeniul public şi privat al regiunii, al scaunelor şi localităţilor vor fi reglementate de autorităţile de autoadministrare competente. 

Capitolul XII Autorităţile judiciare 

Art. 119. – În urma reorganizării a sistemului judiciar din teritoriul Ţinutului Secuiesc, judecătoriile îşi desfăşoară activitatea în următoarele localităţi: 

– Sfântu Gheorghe – Covasna – Târgu-Secuiesc – Baraolt – Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc – Gheorgheni – Topliţa 

33 

-Târgu Mureş – Sângeorgiu de Pădure 

Art. 120. – În Ţinutul Secuiesc există trei tribunale, cu următoarele competenţe teritoriale: 

Tribunalul din Târgu Mureş: Scaunul Mureş. Tribunalul din Miercurea Ciuc: Scaunul Ciuc, Scaunul Odorhei, Scaunul Gheorgheni 

Tribunalul din Sfântu-Gheorghe: Scaunul Micloşoara- Brăduţ, Scaunul Kézdi, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi. 

Art. 121. – În Ţinutul Secuiesc sediul Curţii de Apel se află la Târgu Mureş, a cărei competenţă teritorială se extinde doar pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. 

Art. 122. – (1) Judecătorii, procurorii şi grefierii autorităţilor judiciare din Ţinutul Secuiesc trebuie să cunoască pe lângă limba oficială a statului şi limba maghiară. 

(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor în acest sistem, trebuie organizate parţial în limba română şi parţial în limba maghiară. 

Art. 123 – Autorităţile judiciare în Ţinutul Secuiesc sunt organizate şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi competările ulterioare şi în prezentului Statut. 

Capitolul XIII. Legătura dintre stat şi regiune 

Art. 124. – (1) Guvernul numeşte prefectul care veghează asupra respectării legalităţii în regiune. 

(2) În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere. 

(3) Legile şi ordonanţele precum şi alte acte normative emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză. 

34 

Art. 125. – Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională. 

Art.126. – Contestaţiile împotriva documentelor şi actelor emise de autorităţile executive pot fi adresate autorităţilor juridice administrative competente. 

Art.127. – În regiune exercitarea competenţelor autorităţii judecătoreşti este responsabilitatea instanţelor judecătoreşti înfiinţate şi organizate prin lege. 

Art. 128. – Exercitarea controlului asupra autorităţilor de autoadministrare ale regiunii revine: 

  1. a) Curţii Constituţionale, privind constituţionalitatea actelor normative adoptate, 
  2. b) Guvernului, privind exercitarea competenţelor delegate de stat 
  3. c) Contenciosul Administrativ, privind activitatea şi actele normative ale organelor administrative din cadrul autorităţilor de autoadministrare, 
  4. d) Curţii de Conturi, privind activitatea economico-financiară cu interes de stat şi gestionarea resurselor financiare provenite de la bugetul de stat. 

Art. 129. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc, respectiv Preşedintele Scaunal, pe baza hotărârii Consiliului de Autoadministrare, a Consiliului Scaunal, poate contesta prevederile legale în instanţe judecătoreşti, în cazul lezării prevederilor prezentului Statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradiţional în regiune. Capitolul XIV. Dispoziţii finale 

Art. 130. – Prezentul Statut de autonomie poate fi modificat prin următoarea procedură: 

  1. a) modificarea este iniţiată de 1/5 a membrilor Consiliului de Autoadministrare, 

35 

  1. b) modificarea este adoptată prin vot în raport de 2/3 a membrilor Consiliului de Autoadministrare, 
  2. c) modificarea adoptată este aprobată de Parlamentul României, d) în termen de 60 de zile de la adoptarea modificărilor Statutului de autonomie de către Parlament Statutul de autonomie modificat se supune referendumului în Ţinutul Secuiesc, 
  3. e) în cazul neadoptării de către Consiliul de Autoadministrare sau prin referendum a modificărilor propuse, modificări asemănătoare pot fi iniţiate numai după un an de zile. 

Art. 131. – Prevederile prezentului Statut de autonomie completează reglementările legale în vigoare. 

Art. 132. – Pe data intrării în vigoare a prezentului Statut de autonomie orice alte prevederi contrare se abrogă. 

36 

Acest proiect de lege se consideră adoptat de Camera 

Deputaților în forma inițială, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a 

din Constituția României, republicată. 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR 

ION – MARCEL CIOLACU 

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare