Tot mai multe companii românești încep să implementeze săptămâna de lucru de patru zile, fără reducerea salariului. Această tendință, încă timidă în România, vine pe fondul unei nevoi reale de echilibru între viața profesională și cea personală. Într-un context în care angajații români figurează printre cei mai solicitați din Europa, cu o medie de aproape 39 de ore lucrate pe săptămână, noul model începe să prindă contur.
Potrivit unei analize difuzate de Antena 3 CNN, această reorganizare a muncii aduce beneficii clare: angajați mai eficienți, mai relaxați și mai bine ancorați în viața personală, fără compromisuri în ceea ce privește rezultatele profesionale.
Model funcțional testat în domeniul comunicării
Un exemplu concret vine din domeniul relațiilor publice. Loredana Albu, directorul unei agenții de PR cu aproape două decenii de experiență în piață, a fost una dintre primele persoane care au testat cu succes această tranziție către un program de lucru redus.
„Mi-am mutat cumva copiii la o școală care nu era în București ca să fac față situației de atunci. Și am zis păi, cum o să facem? Păi să fac în trei zile ce făceam în cinci. Și toată lumea râdea pentru că noi munceam uneori până noaptea. Cum să facem cinci? Și zic ok, hai să facem proba. Toată lumea s-a obișnuit, că eu am toate întâlnirile lunea, că sunt doar luni, marți, miercuri”, a declarat Loredana Albu pentru Antena 3 CNN.
Productivitatea, nu prezența fizică, contează
După o perioadă de testare, agenția pe care o conduce funcționează acum aproape exclusiv în primele trei zile ale săptămânii. Programul de lucru a fost redus fără ca volumul de activitate sau calitatea serviciilor să fie afectate.
„În acest moment, da, chiar am reușit performanța asta. Repet, exceptând 2 săptămâni de foc când lucram inclusiv în weekend-uri, funcționăm luni, marți, miercuri și uneori joi, nici măcar joi. Mi se pare că sunt relaxați și mi se pare că sunt mai siguri pe ei. Nu știu dacă e neapărat pentru că au zilele astea libere și petrec mai mult timp cu familiile lor, cât că reușesc să fie stăpânii timpului”, a adăugat Albu.
Această abordare scoate în evidență ideea că performanța nu este direct proporțională cu numărul de ore petrecute la birou, ci cu organizarea și autonomia acordată angajaților.
Sectoarele receptive: IT, marketing și servicii
Modelul săptămânii de lucru de 4 zile nu este unul singular. Potrivit specialiștilor în resurse umane, tot mai multe companii – în special din sectoarele IT, consultanță, marketing și servicii – analizează implementarea acestui regim de muncă.
„Mai mult, multinaționalele sunt deschise către acest regim de lucru. Companiile românești mai puțin. Industriile care implementează cel mai des acest lucru în România sunt cele din IT, din marketing, din consultanță și din servicii. Avantajele sunt că au angajați mai motivați și mai eficienți și își păstrează echilibrul între viața de familie și viața profesională”, a declarat Sorina Faier, specialist în resurse umane, citată de Antena 3 CNN.
Dorința angajaților: aproape 50% vor 4 zile de muncă
Conform unor sondaje recente, aproape 50% dintre angajații români ar prefera o săptămână de lucru de patru zile, chiar și în condițiile menținerii aceluiași volum de muncă. Pentru mulți dintre ei, câștigul cel mai important este timpul liber – perceput drept o resursă vitală pentru refacerea fizică și psihică.
Această schimbare de mentalitate vine și pe fondul unei reconfigurări globale a pieței muncii, accelerată de pandemie și de digitalizarea accelerată a proceselor în foarte multe industrii.
Modele europene deja funcționale
România nu este singura țară care explorează beneficiile acestui model. În 2022, Marea Britanie a derulat cel mai mare proiect-pilot global privind săptămâna de lucru de patru zile, implicând peste 60 de companii. Rezultatele au fost concludente: majoritatea firmelor au decis să păstreze noul program și după încheierea testului, raportând o creștere a satisfacției angajaților, o reducere a absenteismului și o menținere a productivității.
În același an, Belgia a introdus un cadru legislativ care permite comprimarea celor 40 de ore de muncă în patru zile, fără a reduce salariile. Deși zilele sunt mai lungi, angajații beneficiază de un weekend extins, ceea ce a dus la o îmbunătățire a calității vieții.
Provocări în implementare
Chiar dacă avantajele sunt clare, trecerea la o săptămână de lucru de patru zile nu este lipsită de provocări. În special în industriile în care prezența fizică este esențială – cum ar fi producția, transporturile sau retailul – flexibilizarea programului este mai dificil de aplicat. În aceste cazuri, companiile trebuie să găsească soluții personalizate, care să nu afecteze operațiunile și serviciile oferite clienților.
Un alt obstacol este mentalitatea tradițională, încă prevalentă în multe firme românești, care asociază prezența zilnică la birou cu seriozitatea și angajamentul. Cu toate acestea, rezultatele obținute de companiile care au testat modelul contrazic aceste percepții.
O tendință care se extinde
Experții în resurse umane consideră că implementarea acestui model este doar o chestiune de timp și de adaptare la nevoile actuale ale angajaților. Timpul devine o monedă valoroasă, iar companiile care înțeleg și valorifică acest principiu au șanse mai mari să-și păstreze talentele și să rămână competitive pe piață.
Pentru România, săptămâna de lucru de patru zile ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru reducerea stresului profesional, creșterea motivației și încurajarea performanței pe termen lung.
