achiziții publice

companii
PSD și UDMR pregătesc un proiect de lege care, spun ei, va fi un lucru bun pentru toți românii, însă, persoanele care nu au o condiție economică stabilă vor fi cu siguranță afectate. Aceștia urmăresc eliminarea criteriului celui mai scăzut preţ la stabilirea câştigătorului unei licitaţii. Cele două partide doresc ca lucrările publice şi cumpărăturile să fie făcute în baza celui mai bun raport preţ-calitate, pentru că cetăţenii "merită produsele cele mai bune", care nu sunt neapărat şi cele mai ieftine. Iniţiatorii propun şi eliminarea obligativităţii introducerii în sistemul electronic privind achiziţiile publice (SEAP) acele achiziţii cu o valoare mai mică de 10.000 lei.
 Potrivit Antena 3, UDMR şi PSD susţin că trebuie renunţat la ideea că banii publici sunt cel mai bine utilizaţi dacă se achiziţionează bunuri şi servicii la preţurile cele mai mic.
"Experienţa de mai bine de un deceniu de aplicare a Directivei (UE privind achiziţiile - n.r.) a demonstrat că cetpţenii, beneficiarii finali ai serviciilor şi bunurilor publice, merită produsele sau serviciile cele mai bune care pot fi achiziţionate din banii publici alocaţi în aceste scopuri, iar acestea nu sunt neapărat cele care au preţul cel mai scăzut", se arată în expunerea de motive a propunerii. O altă modificare propusă de UDMR şi de PSD este ca achiziţiile directe (respectiv cele mai mici de 13.519 lei pentru produse şi servicii şi mai mici de 441.730 lei în caazul lucrărilor), care nu necesită procedura completă a achiziţiilor publice, sub valoarea de 10.000 de lei nici măcar să nu mai fie introduse în sistemul public electronic. Astfel, ele vor putea fi făcute doar pe baza unor documente justificative întocmite de autorităţi, şi nu vor mai putea fi accesibile publicului. Proiectul a fost iniţiat de un grup de parlamentari UDMR, în frunte cu liderul Kelemen Hunor, şi de mai mulţi parlamentari PSD. Lor li s-au adăugat şi parlamentari ALDE, dar şi trei parlamentari PNL: Ben-Oni Ardelean, Gavrilă Ghilea şi Corneliu Olar. Vezi și EXCLUSIV! Am aflat! Cine este singurul primar din România care nu și-a mărit salariul

Detalii interesante! Imaginea care aruncă-n aer scandalul Kaufland Odorheiu Secuiesc

Alertă! Ce s-a descoperit în apa de la robinet? Aceleași particule s-au descoperit și în bere, miere și zahăr

 
09.09.2017

mai multe


administrație locală

companii

mai multe


asociații profesionale

companii
"Mai multe cadre didactice din cadrul unor instituţii de învăţământ superior desfăşoară activităţi ilegale constând în pretinderea şi primirea unor foloase necuvenite (bani şi bunuri materiale) cu ocazia organizării şi susţinerii de către studenţi a examenelor la diferite discipline (susţinute chiar în afara perioadei de examinare) şi/sau cu ocazia susţinerii examenelor de licenţă. Probatoriul a relevat că unii studenţi străini, înscrişi la grupe ce urmează cursurile în limba română, nu cunosc/nu înţeleg limba română şi totuşi sunt promovaţi, în schimbul unor sume de bani, la toate examenele anuale", transmit procurorii Parchetului General prin intermediul unui comunicat de presă. Anchetatorii din dosarul numit "Diplome de licenţă fără studii" susţin că mai mulţi studenţi străini ar fi plătit să promoveze examenele la Universităţile "Vasile Goldiş" şi "Aurel Vlaicu" din Arad. 36 de persoane sunt cercetate, potrivit Mediafax. Vezi și Mihai Morar se revoltă! Declarații uluitoare despre cântăreața Denisa

De necrezut! S-a aflat cine este 'iubitul' episcopului de Huși

Potrivit sursei citate, ancheta a scos la iveală mai multe modalităţi în care studenţii erau ajutaţi în schimbul banilor. Aceştia ar fi primit în timpul examenelor susţinute online răspunseurile corecte la testele grila, "fiindu-le trimise pe telefoanele mobile de către informaticienii instituţiei de învăţământ, prin mesaje text (SMS). În alte situaţii, li s-ar fi mărit notele,"prin accesarea ilegală de către informaticienii din respectivele instituţii, a softului creat pentru evidenţa situaţiilor şcolare, având drept consecinţă promovarea". În unele cazuri, informaticienii interveneau în contul electronic al studentului şi modificau răspunsurile testului online, astfel încât acesta să fie promovat. Procurorii susţin că studenţii ar fi achiziţionat, direct de la profesori, lucrări de licenţă, având inclusiv prezentările în format power point necesare pentru susţinerea lucrării în faţa comisiei de examinare. "Din probatoriul administrat a reieşit că în respectivele instituţii de învăţământ superior s-au constituit reţele infracţionale din care făceau parte cadre didactice, secretare şi alte categorii de personal nedidactic, precum şi foşti absolvenţi, cu rolul de a intermedia traseul banilor de la student la profesor/informaticieni contra unor comisioane, în vederea promovării frauduloase a studenţilor. Totodată, în acest mecanism, studenţi care au dat bani profesorilor pentru promovarea unor examene, în special cei care cunosc limba română, devin la rândul lor intermediari pentru alţi colegi", arată parchetul.
26.07.2017

mai multe


evenimente

companii
Furtunile au făcut pagube în mai multe regiuni din țară, printre care și în Timișoara. Premierul Tudose a declarat că toți cei afectați vor fi despăgubiți și a stabilit o sumă pe care o va pune la dispoziție fiecărei zone afectate. Se pare că nu toată lumea a fost mulțumită de modul în care s-a organizat Guvernul. Primarul Nicolae Robu a declarat vineri că Timișoara a fost din nou discriminată de Guvern, întrucât deși a fost cea mai afectată localitate de furtuna de duminică, a primit cei mai puțini bani, deoarece premierul Mihai Tudose i-a cerut ca solicitările să se limiteze strict la școli și spitale, în timp ce alte localități au primit mult mai mult, inclusiv pentru biserici.  Prima listă prezentată premierului de primar, luni, a fost în cuantum de 20 de milioane de lei, dar după ''restricțiile'' lui Mihai Tudose, totul s-a redus la 2,2 milioane de lei, a susținut edilul timișorean ''Am prezentat o estimare cu asumarea în scris a răspunderii celor care au realizat-o, estimare la circa 20 de milioane de lei în Timișoara, la școli. Ulterior, noi am cerut de la guvern 2,2 milioane de lei, pentru că ne-am conformat solicitării premierului de a ne limita la acele lucrări care remediază stricăciuni provocate strict de termenul de furtună'', a declarat Nicolae Robu, într-o conferință de presă, potrivit Agerpres. În opinia edilului, solicitarea premierului nu a fost cea mai corectă, constatând că la Timișoara, unde primăria va cheltui 20 de milioane de lei pentru reabilitarea acoperișurilor școlilor afectate de furtună, de la bugetul de stat vin circa 2 milioane de lei, adică 10% din suma solicitată, în timp ce alte județe afectate de furtună, dar nu la fel de grav ca Timișoara, au primit sume de 9 milioane de lei, sau 5 milioane de lei. Vezi și Am aflat SECRETUL! Chiar în apropiere de București, ei au găsit elixirul tinereții! ''Doresc ca toți cei care trăim în această țară să fim tratați la fel. Constatăm în multe privințe că nu e așa. Pot înțelege că bugetul statului este la limită, dar dacă nu poate, să nu poată la toți. La Timișoara au fost puși la pământ 3.500 de arbori, vântul a atins 110-120 km/oră, sunt valori măsurate în anumite puncte. Și în alte privințe, Timișoara și Timișul au parte de discriminare negativă, Vrem egalitate'', a adăugat Nicolae Robu. Edilul a subliniat că și în Timișoara și județul Timiș au fost afectate lăcașe de cult, inclusiv cu valoare de monument istoric, dar nu au primit niciun leu de la guvern. Printre acestea se află Biserica romano-catolică din Dudeștii Noi, Catedrala Mitropolitană Timișoara (au căzut o mitră și o cruce), Bisericile ortodoxe din Tomești — Românești (cu trei turnuri dărâmate), Gătaia, Sacoșu Mare, cele timișorene din Calea Aradului, Ronaț, Fratelia și Millenium (a primăriei), Centrul Eparhial. Potrivit edilului, pagube însemnate s-au înregistrat și la Filarmonica Banatul, Sala Olimpia, Complexul Dacia, clădirea primăriei, dar nu s-au cerut bani pentru toate acestea, întrucât ''ni s-a spus de premier să nu cerem în etapa aceasta și că ni se va transmite când, într-o altă etapă. S-au dat peste 4 milioane de lei pe la alții și la noi nimic?'', a punctat primarul Nicolae Robu. Edilul a precizat că se vor solicita bani și pentru acestea. ''Nu acuz pe nimeni, dar sunt semne de întrebare și lucrurile trebuie lămurite'', a concluzionat Robu. Vezi și Sumă imensă! Câți bani primea lunar jurnalistul Dan Turturică de la Sorin Ovidiu Vântu

Un cunoscut post TV a fost amendat! Despre ce sumă este vorba și ce legătură are Pomohaci

O nouă "bătălie" Goțiu - Palada! Cine câștigă detașat de data aceasta

22.09.2017

mai multe


legislație

companii

mai multe


Nu uitaţi să daţi „Like”. În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.