Consumul, care a reprezentat cândva principalul motor al creșterii economice a României, continuă să înregistreze scăderi semnificative pe fondul inflației ridicate și al reducerii puterii de cumpărare a populației. Datele oficiale confirmă o tendință îngrijorătoare care afectează întregul sector economic, iar reprezentanții mediului de afaceri vorbesc despre o atmosferă de "superprudență" care domnește în rândul investitorilor.
Date alarmante privind evoluția consumului
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, ultima lună în care consumul a înregistrat o creștere a fost august 2025, când s-a consemnat un plus de 2,1% la o inflație de 9,9%. De atunci, trendul a fost continuu descendent. Ultima lună în care salariul real a înregistrat un avans a fost iunie 2025, cu un plus firav de doar 0,6%, mult sub nivelul de 7,2% înregistrat în iunie 2024.
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, care reflectă cel mai bine consumul gospodăriilor, a înregistrat o scădere de 5,8% în primele patru luni ale anului 2026 comparativ cu perioada similară din 2025. Această contracție a fost determinată de reducerea vânzărilor de produse nealimentare cu 8,7%, a produselor alimentare, băuturi și tutun cu 3,8%, precum și a comerțului cu carburanți cu 2%.
În aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025, consumul a scăzut pe ansamblu cu 5,4%. Cea mai mare contracție s-a înregistrat la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care au scăzut cu 6,7%, urmate de produsele nealimentare cu minus 6,3%. Comerțul cu carburanți a înregistrat o scădere mai modestă de 0,7%.
Schimbarea paradigmăi economice rămâne doar o promisiune
Discursul oficial privind schimbarea paradigmei de creștere economică dinspre consum spre investiții rămâne deocamdată doar o intenție declarativă. Datele statistice arată că investițiile publice, chiar și cu sprijinul fondurilor europene, au scăzut cu 4% în primele patru luni ale anului. Investitorii privați manifestă o prudență extremă, așteptând semnale clare privind direcția economiei înainte de a-și aloca resurse.
"Atmosfera generală este de superprudență", afirmă Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Această atitudine este justificată de incertitudinea privind durata ciclului de scădere a consumului. Investitorii se întreabă cât va dura această perioadă dificilă și dacă nu ar fi mai prudent să aștepte încetarea "ploilor" economice înainte de a demara noi proiecte.
Raționamentul este simplu: scopul unei investiții este să producă bunuri pentru consum. Dacă aceste bunuri nu se vând din cauza reducerii puterii de cumpărare, investiția devine nerentabilă. Această logică economică de bază explică de ce reducerea consumului stă la temelia scăderii investițiilor, ceea ce conduce la încetinirea creșterii economice și, implicit, la erodarea valorii nominale a investițiilor.
Recesiunea, scenariul de bază pentru economia românească
Datele privind evoluția Produsului Intern Brut în primul trimestru al anului 2026 confirmă temerile analiștilor. PIB-ul a scăzut cu 1,7% comparativ cu același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul patru din 2025. Această performanță negativă a determinat principalele instituții financiare internaționale și agențiile de rating să își revizuiască în jos estimările de creștere economică pentru România.
Comisia Europeană anticipează, în prognoza de primăvară, o creștere economică de doar 0,1% pentru întreg anul 2026, o cifră care, potrivit economiștilor, este prezentată pozitiv doar pentru a evita impactul psihologic negativ al unei estimări cu semn negativ. "Scenariul de bază este recesiunea", declară tranșant economistul Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
În cazul unei contracții economice subunitare, între 0,1% și 0,4%, revenirea ar putea fi relativ ușoară. Comisia Europeană estimează chiar o revenire solidă a economiei românești în 2027, cu un avans de 2,3%. Însă dacă scăderea depășește pragul de 1%, situația se complică semnificativ, iar perspectivele redresării devin mai îndepărtate.
Presiuni asupra ratingului suveran
Cele trei mari agenții americane de rating financiar – Standard & Poor's, Moody's și Fitch Ratings – au reconfirmat în 2026 ratingul suveran al României la categoria "recomandată pentru investiții" (investment grade), ultima treaptă înainte de categoria "junk" (nerecomandată investițiilor). Păstrarea acestui rating este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor străini și pentru costurile de finanțare ale statului.
Reducerea consumului în rândul gospodăriilor, în special la produsele alimentare, care sunt de obicei ultimele sacrificii făcute de populație în perioade de criză, indică faptul că românii resimt din ce în ce mai acut presiunea economică. Această tendință, dacă se menține, poate avea consecințe grave asupra redresării economice așteptate începând cu anul viitor.
Mediul de afaceri solicită urgent formarea unui guvern stabil și adoptarea unor măsuri clare pentru revitalizarea economică, în condițiile în care criza politică se suprapune peste recesiune și inflație ridicată, creând un cocktail toxic pentru economia românească.
Surse: Ziarul Financiar, Institutul Național de Statistică, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, CFA România, Comisia Europeană
