Un proiect amplu de monitorizare a traficului
România se pregătește să implementeze unul dintre cele mai ample proiecte de monitorizare a traficului rutier din istoria sa recentă. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat instalarea a 400 de camere video fixe cu radar pe drumurile naționale, expres și autostrăzile din țară. Aceste dispozitive vor completa rețeaua existentă de 700 de radare pe trepied și 300 de radare mobile, creând astfel un sistem de supraveghere dens și complex. Scopul declarat al proiectului este reducerea numărului de accidente rutiere, descurajarea șoferilor care depășesc viteza legală și creșterea siguranței tuturor participanților la trafic.
Unde vor fi montate cele 400 de radare
Radarele fixe vor fi instalate în punctele critice de pe rețeaua rutieră națională, acolo unde statisticile arată cele mai multe accidente sau unde viteza medie de circulație depășește cu mult limita legală. Potrivit informațiilor disponibile, camerele vor fi amplasate pe autostrăzile A1, A2 și A3, pe drumurile naționale cu trafic intens precum DN1, DN7, DN2 și DN6, precum și pe sectoarele de drum expres recent deschise. Fiecare cameră va fi poziționată într-o zonă vizibilă și semnalizată corespunzător, întrucât legislația românească obligă semnalizarea prealabilă a oricărui dispozitiv de măsurare a vitezei. CNAIR va publica în perioada următoare lista completă a locațiilor exacte, astfel încât șoferii să poată consulta harta zonelor monitorizate.
Radarele care măsoară viteza medie
O parte dintre cele 400 de camere vor funcționa în perechi pentru a măsura viteza medie pe un anumit segment de drum. Sistemul, denumit e-Sigur și gestionat de CNAIR în parteneriat cu Poliția Rutieră, înregistrează ora la care un vehicul trece de prima cameră și calculează viteza medie pe baza orei la care ajunge la a doua cameră. Această tehnologie își propune să elimine comportamentul șoferilor care frânează doar în dreptul radarului și apoi accelerează din nou. Montajul acestor sisteme a început deja pe autostrăzi și pe drumurile naționale cele mai circulate, iar implementarea completă este prevăzută pentru perioada 2026-2027.
Stadiul proiectului și provocările tehnice
Deși proiectul a fost anunțat cu mare fast, implementarea sa se confruntă cu întârzieri și provocări tehnice. Inițial, cele 400 de radare fixe trebuiau să fie instalate și operaționale încă din vara anului 2026, însă licitațiile și procedurile administrative au prelungit termenul. Autoritățile au precizat că este esențial ca sistemele să fie perfect calibrate și integrate cu baza de date a Poliției Rutiere pentru a evita erorile de măsurare și contestațiile în justiție. De asemenea, există preocupări legate de protecția datelor personale și de modul în care imaginile și informațiile înregistrate vor fi stocate și utilizate.
Amenzile și impactul asupra șoferilor
Odată cu activarea noilor radare, șoferii care depășesc viteza legală vor primi amenzi direct acasă, pe baza înregistrărilor video și a numerelor de înmatriculare. Valoarea sancțiunilor rămâne conform Codului Rutier și poate ajunge la câteva mii de lei în cazul vitezelor foarte mari. Poliția Rutieră a avertizat că noul sistem nu va mai permite negocierea sau contestarea simplă a sancțiunilor, deoarece doveziile vor fi clare și verificabile. Specialiștii în siguranță rutieră susțin că prezența radarelor fixe va reduce semnificativ numărul de accidente grave, în special cele cauzate de viteza excesivă, care rămâne principala cauză de deces pe șoselele românești.
Comparație cu alte țări europene
Cu 400 de radare fixe, 700 pe trepied și 300 mobile, România va avea una dintre cele mai dense rețele de monitorizare a vitezei din Europa. Țrile precum Marea Britanie, Franța și Olanda au implementat deja astfel de sisteme cu succes, și statisticile arată o scădere consistentă a numărului de accidente mortale. Criticii proiectului argumentează însă că radarele nu sunt suficiente fără o îmbunătățire concomitentă a infrastructurii rutiere, a semnalizării și a educației rutiere. În ciuda dezbaterilor, proiectul rămâne o prioritate pentru autoritățile române, care și-au propus să reducă cu 50 la sută numărul de decese în accidente rutiere până în 2030.
Surse: Femina.ro, Capital.ro, Descopera.ro, BrasovRomania.net, DailyDriven.ro
