Datele Eurostat și INS arată că prețurile au crescut cu peste 37% față de 2019. Diferența dintre inflația oficială și cea resimțită de populație vine din structura coșului de consum.
Ce arată cifrele oficiale
Inflația reală este un concept mult mai complex decât pare. Pentru o parte a populației pare mică, pentru alții uriașă. Cifrele însă sunt clare. Eurostat, prin indicele armonizat HICP, confirmă că nivelul general al prețurilor din România a crescut cu aproximativ 37–38% între anul 2019 și anul 2025.
În termeni simpli, un coș de cumpărături care costa 100 de lei în urmă cu șase ani costă acum aproximativ 138 de lei. INS raportează valori foarte apropiate prin indicele intern al prețurilor de consum. Variațiile sunt minore și țin de modul diferit în care sunt cântărite unele categorii de produse. Practic, ambele instituții confirmă același fenomen: scumpiri accentuate, persistente și generalizate.
Această creștere nu a apărut dintr-o dată. Între 2019 și începutul lui 2021, prețurile urcau lent, iar inflația rămânea sub control. Totul s-a schimbat în momentul în care lanțurile de producție și energie s-au blocat după pandemie. În 2022 România a înregistrat una dintre cele mai ridicate inflații din Uniunea Europeană. Chiar dacă ulterior ritmul s-a mai temperat, prețurile deja atinseseră niveluri care nu s-au mai întors niciodată la valorile anterioare.
De ce inflația oficială nu este percepută la fel de toată lumea
În spațiul public apare frecvent ideea că inflația resimțită este mult mai mare decât cea măsurată. Mulți români spun că viața este cu 50% mai scumpă, poate chiar dublă față de 2019. Nu este o percepție fără fundament. Ea se explică prin felul în care se calculează media generală a prețurilor. HICP și IPC sunt indicatori care folosesc un coș de consum, format din sute de produse și servicii. Fiecare categorie are o pondere. Dacă în coșul statistic ponderea restaurantelor și a vacanțelor este semnificativă, inflația medie va fi influențată de aceste categorii, chiar dacă pentru majoritatea populației cheltuielile dominante sunt cu totul altele.
Pentru multe familii, segmentul care consumă cel mai mare procent din venit este hrana, urmată de utilități, carburanți și locuință. Aceasta este cheia diferenței dintre cifre și realitate. INS arată că alimentele de bază s-au scumpit cu peste 50% față de 2019. Energia electrică și gazele au urcat între 70 și 90%.
Cifrele care provoacă migrene oricărui român
Combustibilii au trecut de plus 40%, iar chiriile au crescut cu procente mari în toate orașele importante. Serviciile medicale, transportul urban, lucrările de reparații și diverse abonamente au urcat, în medie, între 20 și 30%. Când aceste categorii sunt dominante în bugetul unei familii, inflația personală nu mai este 37%, ci trece de 50%. Diferența este reală și se vede în fiecare bon fiscal.
Există și un efect psihologic. Oamenii rețin prețurile de acum câțiva ani. În 2019 o pâine costa în multe zone doi lei. Astăzi, în aceleași magazine, prețul a trecut de patru lei. Carnea de porc, care se vindea la sub 20 de lei kilogramul, este acum peste 30.
Benzina era cinci lei și rămâne rar sub șapte. Pentru multe produse de bază creșterea este vizibilă, iar creierul uman nu uită reperele. De aceea, chiar dacă media statistică nu pare spectaculoasă, realitatea de la raft și de pe facturi este mult mai apăsată.
Unde s-a produs ruptura
Ruptura majoră în evoluția prețurilor s-a produs în 2022. În acel an au fost combinate efectele post-pandemice, criza energetică, scumpirea transportului global, blocajele logistice și presiunea pieței muncii. România nu a fost o excepție. În multe trimestre, creșterea anuală a prețurilor a depășit 13%. Când un astfel de val lovește toate segmentele economiei, efectele rămân ani la rând. Prețurile nu revin niciodată la nivelul anterior.
Indicatorii Eurostat arată că, în comparație cu alte țări europene, România se află în zona superioară a scumpirilor. Țări precum Franța și Germania au avut creșteri mult mai mici. În Germania prețurile au crescut cu aproximativ 27% în același interval, iar în Franța cu aproximativ 20%.
Țările din regiune arată valori apropiate de România. Polonia se situează aproape de 35%, iar Ungaria depășește 40%. Cifrele uriașe sunt explicate prin dependența mai mare de energie importată, prin vulnerabilitatea lanțurilor logistice și prin deficite bugetare persistente.
Cum se măsoară inflația oficială
INS calculează indicele prețurilor de consum prin monitorizarea unui set mare de produse și servicii. Prețurile sunt colectate din magazine, farmacii, piețe, benzinării, restaurante, servicii medicale și din toate zonele urbane mari. Fiecare produs are o pondere stabilită după anchete de consum la nivel național. Eurostat folosește o metodologie similară, dar cu reguli armonizate pentru toate statele membre. Asta înseamnă că statistica europeană este perfect comparabilă între țări.
Inflația lunară arată evoluția prețurilor de la o lună la alta, în timp ce HICP raportat la baza 2015 egalează diferența totală acumulată. În 2019 indicele armonizat al României era aproximativ 104. În 2025 a ajuns la 143. Creșterea calculată matematic este de aproximativ 37,5%. Nu există artificii de calcul. Diferența este simplă și provine din acumularea scumpirilor lunare.
Inflația percepută și inflația statistică
Inflația percepută este o fotografie emoțională. Inflația statistică este o fotografie matematică. Ambele sunt reale, dar nu înseamnă același lucru. O persoană cu venituri mici, care cheltuie aproape tot salariul pe alimente, facturi și transport, va simți inflația mai dureros decât o persoană cu venituri mari, care își poate reducem temporar consumul sau poate compensa prin economii.
De aceea, oamenii folosesc expresii precum „totul s-a dublat”, chiar dacă indicele oficial arată o creștere de 37%. În multe gospodării, produsele care contează cel mai mult chiar s-au scumpit dramatic, iar cele care au evoluat mai lent, precum electronicele sau serviciile digitale, nu reduc presiunea din coșul de bază.
Diferența dintre România și restul Europei
Peisajul european arată o fragmentare clară. Vestul continentului a reușit să mențină prețurile sub control prin politici bugetare stricte și prin independență energetică. Europa Centrală și de Est, în schimb, a fost expusă la un risc mai mare, iar România a intrat în rândul țărilor cu creșteri mari ale prețurilor.
Nici 2025 nu schimbă radical situația. Ritmul inflatiei se reduce, dar prețurile rămân sus. Când inflația încetinește, asta nu înseamnă că produsele se ieftinesc, ci doar că nu se mai scumpesc la aceeași viteză. Tot ce a urcat în 2022 și 2023 rămâne în economie și în facturile gospodăriilor.
Nevoile s-au mărit cu 50%, de fapt
Datele oficiale sunt clare și nu pot fi contestate. Prețurile din România sunt cu peste 37% mai mari decât în 2019. Pentru multe familii, însă, scumpirile reale depășesc 50%, pentru că exact produsele esențiale au crescut cel mai rapid. Inflația nu este doar o cifră statistică.
Este o experiență zilnică a fiecăruia dintre cei care plătesc facturi, merg la supermarket sau fac plinul la benzină. Eurostat și INS descriu exact fenomenul economic. Populația descrie exact efectul asupra vieții de zi cu zi. Iar adevărul complet se află între aceste două perspective.
