Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a produs o schimbare profundă de paradigmă în relațiile internaționale, iar Europa este nevoită să se adapteze rapid la o realitate în care interesele economice și calculele de putere cântăresc mai mult decât discursul moral tradițional.
Aceasta este evaluarea președintelui României, Nicușor Dan, formulată într-un interviu amplu acordat publicației Politico, realizat la Bruxelles.
Șeful statului român descrie perioada actuală drept una de tranziție dificilă, în care liderii europeni încearcă să înțeleagă cum pot funcționa într-un context transatlantic schimbat radical. „Lumea s-a schimbat”, afirmă Nicușor Dan, explicând că Europa a trecut „de la o abordare morală, în sensul clasic, la una mult mai pragmatică și orientată pe interese economice”.
Europa într-o relație complicată cu Washingtonul
Potrivit analizei Politico, mare parte din anul 2025 a fost consumată de liderii europeni pentru a calibra relația cu administrația Trump sau, în scenariul cel mai pesimist, pentru a se pregăti să funcționeze cu un sprijin american mult diminuat.
De la revenirea sa în funcție, Trump a transmis constant semnale de distanțare față de Europa, reducând ajutoarele financiare și militare pentru Ucraina, introducând taxe suplimentare pentru Uniunea Europeană și criticând deschis liderii europeni, pe care i-a catalogat drept „slabi”.
În același timp, administrația americană încearcă să influențeze scena politică europeană prin sprijinirea partidelor populiste de dreapta și promovarea unei agende anti-migrație asociate mișcării MAGA. Pentru lideri moderați precum Nicușor Dan, dilema este una strategică: cât de mult poate Europa accepta prioritățile lui Trump, având încă nevoie de Statele Unite, și unde trebuie trasată linia roșie în fața atacurilor la adresa valorilor democratice europene.
„Un sâmbure de adevăr” în criticile lui Trump
Întrebat dacă președintele american are dreptate când spune că liderii europeni sunt „slabi”, Nicușor Dan admite că există „un sâmbure de adevăr”. Europa, recunoaște el, poate fi lentă în luarea deciziilor majore. Ca exemplu, amintește procesul dificil prin care Uniunea Europeană a ajuns la un acord privind finanțarea Ucrainei, după luni de negocieri și summit-uri maraton.
Totuși, președintele României subliniază că, în ciuda fragmentării, UE a reușit decizii semnificative, precum acordarea unui împrumut comun de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în următorii doi ani. În viziunea sa, Europa și SUA rămân „aliați naturali”, legați de un set comun de valori, iar un parteneriat solid este posibil pe termen mediu, chiar dacă prezentul este dominat de incertitudine.
Războiul din Ucraina și relația cu Rusia
Nicușor Dan se declară mai degrabă pesimist în privința unei păci rapide în Ucraina. În evaluarea sa, Rusia consideră că un acord obținut mai târziu i-ar putea fi mai favorabil decât unul negociat în prezent. În acest context, el este de acord cu poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Donald Trump ar trebui să exercite presiuni mai ferme asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu.
Președintele României avertizează însă că orice pace care ar recompensa agresorul ar crea un precedent periculos pentru securitatea europeană și globală. Decizia finală, spune el, aparține exclusiv Ucrainei, care suportă costurile umane ale conflictului. România, adaugă Nicușor Dan, joacă un rol-cheie ca hub operațional pentru sprijinul acordat Kievului, cu Portul Constanța ca infrastructură strategică și cu militari ucraineni care se antrenează deja pe teritoriul românesc.
Democrația, sub presiune în România și Europa
Interviul atinge și problemele interne ale României. Nicușor Dan recunoaște că anularea alegerilor din 2024 a amplificat neîncrederea publicului în democrație și că statul nu a reușit încă să explice suficient de clar motivele acestei decizii. Corupția rămâne o problemă structurală, iar președintele admite că, în primele luni de mandat, s-a concentrat mai mult pe reducerea deficitului bugetar decât pe reforme anticorupție de fond.
El avertizează, totodată, asupra campaniilor de dezinformare rusești, care vizează România de peste un deceniu și care afectează tot mai multe state europene. Chiar și atunci când informațiile false sunt demontate rapid, impactul lor inițial poate influența sute de mii de oameni, subliniază șeful statului.
