Președintele ales al României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege care permite primăriilor să aloce fonduri publice către cluburi de fotbal private. Conform calculelor făcute publice, o primărie poate contribui cu aproape un milion de euro pe an către un club sportiv privat, prin derogare de la prevederile care interzic, în mod normal, finanțarea entităților private din bani publici. Nicușor Dan susține că această lege reprezintă o sustragere de fonduri publice și că încalcă principiul competitivității loiale, relatează Profit.ro și Digi24.
Ce prevede legea contestată
Legea contestată de Nicușor Dan stabilește că autoritățile locale pot acorda finanțări nerambursabile cluburilor sportive private, sub pretextul sprijinirii activității sportive de masă. În practică, această prevedere a fost folosită de multe primării pentru a finanța echipe de fotbal, inclusiv unele care nu au nicio legătură cu sportul de masă. Președintele ales a argumentat că banii publici ar trebui să meargă în infrastructură, școli și spitale, nu către cluburi private care au alte surse de finanțare.
Documentația depusă la CCR arată că finanțarea cluburilor private din bani publici creează un avantaj neloial față de celelalte echipe care nu au acces la astfel de resurse. De asemenea, legea ar permite sustragerea de fonduri publice, deoarece controlul modului în care sunt cheltuiți banii este redus, iar beneficiarii finali sunt, în multe cazuri, oameni de afaceri care dețin cluburile respective.
Cum funcționează finanțarea din primării
În România, multe echipe de fotbal, inclusiv unele din prima ligă, primesc sume semnificative de la bugetele locale. Banii sunt acordați sub formă de sponsorizări, cotizații sau finanțări pentru baze sportive. În unele cazuri, primăria construiește stadionul, întreține gazonul și plătește utilitțile, în timp ce clubul privat beneficiază gratuit de aceste facilități. Criticii spun că acest model este o formă mascată de subvenționare.
Sumele implicate sunt uriașe. În unele orașe mari, contribuția anuală a primăriei către clubul local de fotbal ajunge la sute de mii de euro, iar în cazuri extreme poate depăși un milion de euro. Acești bani provin din taxele și impozitele plătite de cetățeni, care ar putea fi folosiți pentru alte nevoi stringente ale comunității.
Poziția lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a fost mereu un critic al finanțării cluburilor de fotbal din bani publici, și pe vremea când era primar al Bucureștiului. El consideră că sportul profesionist trebuie să se autosusțină, iar rolul statului este să investească în infrastructura sportivă de bază, nu să finanțeze echipe private. Sesizarea la CCR este o continuare a acestei filosofii, dar la nivel național.
Președintele ales a mai sesizat Curtea Constituțională și în alte cazuri, arătând că nu ezită să folosească această pârghie pentru a bloca legi pe care le consideră dăunătoare. Reacția patronilor de cluburi a fost imediată. Gigi Becali, de exemplu, a declarat că este convins că CCR va decide diferit față de președinte, în timp ce alți oficiali din fotbal au criticat inițiativa.
Reacțiile din fotbal și politică
Lumea fotbalului este divizată. Unii oficiali susțin că, fără finanțare publică, multe echipe locale ar dispărea, iar sportul românesc ar avea de suferit. Ei argumentează că fotbalul generează venituri indirecte pentru orașe, prin turism și publicitate. Alții, însă, recunosc că sistemul actual este abuzat și că banii ajung adesea în buzunarele unor afaceriști, nu în dezvoltarea sportului.
Din punct de vedere politic, decizia lui Nicușor Dan a fost salutată de opoziție, dar criticată de unii membri ai coaliției. Deputați din PSD și PNL au cluburi locale în colegii și sunt direct interesați de menținerea finanțării. CCR va trebui să decidă dacă legea respectă Constituția, iar pronunțarea este așteptată cu interes.
Ce ar înseamnă o decizie a CCR în favoarea lui Nicușor Dan
Dacă Curtea Constituțională va da câștig de cauză președintelui ales, primăriile nu vor mai putea finanța direct cluburile private de fotbal. Aceasta ar forța echipele să găsească alte surse de venit: sponsorizări private, bilete, drepturi TV și merchandising. În teorie, acest lucru ar duce la o profesionalizare reală a sportului, dar pe termen scurt ar putea genera dificultăți financiare pentru multe cluburi.
Pentru cetățeni, o astfel de decizie ar înseamna că banii din taxe locale vor fi redirecționați către proiecte cu impact direct asupra comunitții. Criticii spun că fotbalul este o formă de entertainment care merită sprijinit, dar susțințătorii lui Nicușor Dan răspund că statul nu trebuie să finanțeze entertainment-ul privat.
Următoarea ședință a CCR ar putea aduce clarificări, dar până atunci, subiectul rămâne unul dintre cele mai aprinse puncte de discuție din spațiul public.
