sursa foto:  flux24.ro

Adrian Năstase rămâne fidel social-democraților: ‘Nu voi merge la un alt partid’

Fostul președinte al PSD și premier al României, Adrian Năstase, susține într-un interviu acordat ziarului Cetățeanul că nu va face parte vreodată din partidul înființat de Liviu Dragnea.

 

Deși pot să devin membru al unui alt partid, nu voi face acest lucru

Cătălin Antohe: Liviu Dragnea a anunțat în emisiunea de la Realitatea Plus că lansează un nou partid, un partid despre care dumnealui afirmă că este în afara influenței serviciilor de informații din România, și un partid în care a lăsat de înțeles că ați fi binevenit. Cum comentați viitorul unui astfel de partid, șansele acestuia și dacă v-ați vedea inclus într-un astfel de proiect?

Adrian Năstase: Încep cu un răspuns la a doua întrebare. Eu, de-a lungul anilor,  am fost membru de la înființarea FSN-ului. Am fost membru al acestui partid indiferent de denumirile ulterioare și, mai ales, mă consider membru fondator al PSD, pentru că în 2001 PDSR s-a unit cu PSDR, partidul domnului Cunescu și s-a format o entitate politică, după părerea mea modernă, și care a avut un rol important în realizarea unor obiective importante pentru România. După 2004, odată cu problemele pe care le-am avut în justiție, eu am renunțat la funcția de președinte executiv, dar am rămas membru. Mai târziu, după 2012, nu am mai fost nici măcar membru al PSD, din cauza regulilor interne ale ale partidului, dar am rămas în continuare atașat unui proiect la crearea căruia am avut un rol important. Am urmărit cu atenție, am fost alături de Partidul Social Democrat de-a lungul anilor și nu am dat curs niciunui alt tip de invitație de a merge la o altă formulă politică. Conducătorii partidelor pot fi mai buni, mai răi, mai eficienți, mai puțin eficienți, dar eu sunt legat de zeci sute de mii de oameni care au fost alături de mine la alegeri inclusiv la alegerile prezidențiale și de aceea, practic, mi-ar fi imposibil să merg la o altă formațiune politică.

Ăsta e răspunsul lung. Răspunsul scurt este nu. Nu voi merge la un alt partid, deși pot să devin membru al unui alt partid, dar nu voi face acest lucru din respect pentru sutele de mii de oameni care au fost alături de mine în perioade dificile și care au avut încredere în mine. Iar, sigur, vârsta devine din ce în ce mai mult un impediment pentru a face politică și sunt conștient de acest lucru.

Zona pe care este AUR se dezvoltă ca un acordeon în funcție și de nivelul de sărăcie din țară

Acum, în ceea ce privește partidul despre care a vorbit Liviu Dragnea. Nu cunosc detalii, nu știu care este formula de înregistrare, nu știu cine l-a înregistrat, care este statutul său, care este programul său politic. Ceea ce îmi este clar este că în România, în condițiile unui nivel de euroscepticism tot mai ridicat și o tentație tot mai mare de suveranism, de abordare să spunem mult mai atentă a relației cu Uniunea Europeană, în aceste condiții acel segment de populație și deci de electorat care a votat de-a lungul anilor cu PUNR pentru anumite rațiuni, cu UNPR pentru alte rațiuni oarecum asemănătoare sau cu PRM, într-o anumită perioadă de timp, reprezintă un segment de 10 – 15 la sută pe care s-a instalat destul de bine AUR și care reprezintă, să spunem, o componentă națională uneori cu nuanțe naționaliste, uneori cu exagerări, uneori cu nuanțe de extremism. Este o zonă care se dezvoltă ca un acordeon în funcție și de nivelul de sărăcie din țară și dacă veți urmării statisticile veți observa că la alegeri în funcție de nivelul de de starea economică din țară avem o creștere sau o descreștere a acestui procent, al acestui segment de 10 – 15 la sută.

Cât timp a fost președinte, Dragnea a încercat în mod evident să adauge poate într-un mod exagerat o dimensiune națională de patriotism economic PSD-ului. Ceea ce după părerea mea era o idee foarte bună, dar nu cred că a fost foarte bine pusă în aplicare. De altfel, dacă vă veți uita pe unele dintre comentariile mele pe blog în ultimii ani am vorbit destul de des despre nevoia ca PSD-ul să-și adauge și o componentă socială mai puternică, și o componentă națională mai puternică.

Și aminteam faptul că un partid mare cum este PSD-ul ar trebui să aibă un orizont mai larg și să aibă lideri care să dea mesaj de acest tip așa cum se întâmpla în perioada în care conduceam PSD-ul și când aveam și lideri de genul Iorgovan, de ce nu Adrian Păunescu pentru zona națională și lideri de sindicat pentru a accentua zona socială sau mesajele pe zona socială. PSD, într-un fel din încercarea de a scăpa de anumite critici și pentru a deveni frecventabil în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni, a renunțat într o anumită măsură la aceste componente și nu a mai dorit să marcheze mai puternic teritoriul electoral cu astfel de mesaje.

Dacă PSD nu adaugă o componentă națională mai puternică, Dragnea ar putea rupe din partid

În aceste condiții a apărut în mod evident AUR și a fost o surpriză destul de puternică. Dar și în interiorul partidului fără îndoială că au existat astfel de tentații așa încât mesajul lui Dragnea chiar dacă el nu este direct în măsura în care el nu va fi liderul acestei formațiuni care nu știu dacă există sau nu, dar mesajul lui ar trebui înțeles și de către PSD, care într-o formulă moderată ar trebui să-și adauge în condițiile de acum de competiție din ce în ce mai puternică în interiorul Uniunii Europene, în condițiile pandemiei, în condițiile în care se renaționalizează politica externă a acestor state, ar trebui deci să-și adauge aceste componente. Dacă nu, sigur că Dragnea poate să atragă o parte din acești oameni pentru o formulă sau alta a acestor partide pe care le-am menționat și care fie se vor topi ulterior în AUR, fie după aceea partidul AUR, ca atare, se va transforma într o federație de partide sau într-o alianță mai largă. De aceea, eu cred că ar trebui în mare masură și ar fi foarte important ca dincolo de ceea ce poate să fie planul personal al lui Dragnea bazat pe o frustrare care este evidentă, să înțelegem că în România, în condițiile în care gradul de sărăcie crește, vor apărea din ce în ce mai puternic aceste rădăcini ale unei mișcări cu tendințe spre extreme naționale sau chiar naționaliste.

Aici, care va fi rezultatul este încă prea devreme să spunem, după părerea mea, și vom vedea dacă, spre exemplu, acțiuni de tipul AUR – grevă parlamentară cu pancarde, cu scandal în Parlament, cu urlat mesaje într un loc sau altul, vor convinge. Este posibil pentru că sărăcia, repet, este un teren extrem de fertil pentru a urma oameni cu astfel de comportament, nu neapărat în funcție de anumite mesaje. Au văzut românii ce înseamnă Uniunea Europeană, și-au dat seama și de părțile bune și de părțile mai puțin bune. Dacă am avea o echipă de lideri la nivel național care să înțeleagă această dinamică și iată putem să vedem, spre exemplu, noua alianță care a apărut în ultima vreme între Statele Unite Marea Britanie și Australia și care a scos din minți puterile europene inclusiv Franța. Dar dacă vom urmări și vom înțelege aceste evoluții sigur că vom putea să ne poziționăm mai bine și să creăm un grad mai mare de satisfacție și economică, dar și din punct de vedere al al identității naționale și astfel încât astfel de tentative, încercări să aibă mai puțină audiență. Deci, nu știu ce va face Dragnea, dar este vorba de o perspectivă electorală pe care trebuie să o avem în vedere.

Va intra partidul lui Dragnea sub influența serviciilor secrete?

Cătălin Antohe: Se tot vorbește despre faptul că acest bazin electoral pe care în momentul de față s-a instalat AUR este un bazin în creștere și că acesta a trezit atenția inclusiv anumitor structuri actuale sau foste din serviciile de informații. Credeți în acest context că un partid precum cel anunțat de domnul Dragnea își poate desfășura activitatea în afara unei astfel de influențe sau nu cumva este tocmai susceptibil de a fi de la început sub o astfel de influență?

Adrian Năstase: Nu trebuie sa fim naivi. Serviciile de informații întotdeauna au funcționat în siajul unor inițiative politice ale unor partide politice sau chiar în avangarda unora dintre ele. De obicei însă un partid rezistă doar dacă el capătă relevanță socială și dacă el capătă o susținere publică mai importantă. Sunt convins că în zona serviciilor de informații, fiind acolo oameni inteligenți și cu un orizont important – vorbesc de unii dintre liderii lor, fie care au ieșit la pensie, fie sau sunt în retragere sau sunt în sistem, încearcă să înțeleagă ce se întâmplă în societate sau să orienteze lucrurile către anumite direcții.

Deci, faptul că ei supraveghează într-un mod legal sau mai puțin legal unele dintre acțiunile politice este evident și se întâmplă peste tot în lume. După cum ați văzut și în Statele Unite s-au întâmplat și probabil că se mai întâmplă și în Franța, Germania, deci nu este neapărat o surpriză. Problema este până, la urmă, aceea a liderilor care reușesc să înțeleagă nu neapărat mesajele care ar putea să vină din zona serviciilor, cât mesajele sociale. Și, până la urmă, succesul electoral, succesul politic ține de felul în care se construiește un program politic, se gândește acțiunea politică, deci nu trebuie să ne enervăm că serviciile de informații se interesează de viața politică. Până la urmă cam asta fac, încercând să preîntâmpine anumite zone.

Conduita neconstituțională a lui Iohannis

Pe de altă parte, mi se pare foarte ciudat ca președintele țării să stabilească în afara unei decizii a unei instanțe că un anumit partid – și mă refer la AUR, care a fost votat de un segment important de populație, este un partid extremist. Asta mi se pare o chestiune foarte gravă și mi se pare o conduită neconstituțională din partea lui Iohannis. Dar asta e o altă chestiune.

În ce măsură serviciile de informații încearcă să urmărească, să vadă dacă există conexiuni internaționale pe anumite filiere, se intră într o zonă în care albul și negrul lasă loc nuanțelor de gri. Deci, nu pot să răspund foarte clar la o astfel de întrebare, pot să-mi pun și eu niște întrebări și să așteptăm, să vedem în timp anumite răspunsuri.

Probabil însă că Parlamentul prin comisiile care se ocupă de controlul serviciilor de informații în viitor va reuși în mai mare măsură să urmărească și să limiteze poate unele dintre tentațiile care există în zona serviciilor în legătură cu spațiul politic.

Cu parlamentari de 20 – 30 de ani, fără experiența de viață necesară, nu poți controla serviciile

Cătălin Antohe: Ați spus probabil. Să înțeleg că sunteți optimist în privința controlului parlamentar real asupra serviciilor?

Adrian Năstase: Optimism moderat, pentru că doar în măsura în care Parlamentul va fi format din oameni supercompetenți, când listele cu parlamentari vor fi făcute într-un alt mod, pe o bază de selecție și nu cu numiri din agendele de telefon sau pe baza unor relații care să asigure la nivelul județelor un anumit tip de susținere politică pentru liderii partidelor, doar atunci vom avea în Parlament capacitatea de a controla cu adevărat serviciile de informații.

Cu tineri de 20 – 30 de ani, care nu au nici măcar experiența de viață necesară, cu tot felul de idei ca parlamentarii să nu aibă mai mult de două mandate, cu tot felul de idei de genul ăsta sigur că nu vom ajunge la așa ceva.

De curiozitate, încercați să vedeți media de vârstă în Senatul american sau în Camera Reprezentanților la americani și uitați-vă și la numărul de mandate pe care unii dintre cei care sunt acolo le au – șase șapte opt mandate. Ei capătă un anumit tip de experiență și o anumită autoritate care le permite, după aceea, să fie eficienți și în ceea ce înseamnă controlul inclusiv asupra serviciilor de informații.

Dar la noi e greu ca un tânăr de 20 și ceva de ani 30 și ceva de ani, ajuns în Parlament pentru prima dată, în comisii de control să aibă autoritatea necesară pentru a înțelege și pentru a controla o zonă atât de sofisticată cum este cea a serviciilor de informații”, informează cetăteanul.net

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare