Investițiile în infrastructura aeroportuară din România au cunoscut în ultimii ani o creștere notabilă, atât din fonduri publice, cât și europene. Unele aeroporturi regionale, însă, sunt criticate dur pentru rezultatele modeste în ceea ce privește numărul de pasageri deserviți, situație care le-a adus porecla de „aeroporturi fantomă” în spațiul public și media.
În pofida cheltuielilor semnificative pentru construcție sau modernizare, unele aerodromuri provinciale înregistrează cifre de trafic atât de mici încât ridică întrebări despre sustenabilitatea economică a acestor proiecte.
Cifrele de trafic de pe aeroportul din Tulcea arată un flux de pasageri aproape inexistent
Aeroportul „Delta Dunării” din Tulcea este adesea citat ca exemplu prototip de „aeroport fantomă”. Proiectul de modernizare și extindere terminal a atras investiții de zeci de milioane de euro, însă traficul de pasageri rămâne extrem de redus. În primul semestru al anului 2025, aeroportul a înregistrat doar 47 de pasageri pe toată perioada respectivă, în pofida unei capacități de circa 400 de pasageri pe oră.
În întreg anul 2024, aeroportul tulcean a deservit aproximativ 1.600 de pasageri, cifra fiind net inferioară comparativ cu majoritatea aeroporturilor regionale active din România.
Criticii investiției atrag atenția și asupra costurilor de personal. Cheltuielile cu personalul au ajuns la peste 4,1 milioane lei în 2024, aproape dublu față de nivelurile din 2022, în timp ce indemnizațiile membrilor consiliului de administrație s-au triplat în 2025 până la aproximativ 69.828 lei brut anual.
Aceste cifre contrastează puternic cu volumele de trafic și ridică semne de întrebare legate de eficiența managementului și de oportunitatea extinderii infrastructurii fără un plan clar de atragere a operatorilor aerieni.
Aeroportul internațional din Brașov a costat milioane de euro, dar traficul de pasageri rămâne modest
Un alt aeroport real „fantomă” este Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav, inaugurat în iunie 2023 după investiții de circa 140 de milioane de euro pentru construcție și dotări.
Deși autoritățile au promis că va dezvolta noi rute și va deservi regiunea centrală a țării, traficul de pasageri a rămas relativ scăzut. În 2023, Brașovul a avut un total de aproximativ 79.000 de pasageri pe parcursul întregului an, o cifră modestă în comparație cu marile hub-uri din România, unde se înregistrează milioane de pasageri anual.
Chiar și în 2025, deși au existat creșteri trimestriale (ex. 56.897 pasageri în primul trimestru al anului, mai mult decât dublu față de aceeași perioadă din 2024), aeroportul rămâne unul dintre cele mai puțin tranzitate din țară.
Situația este agravată de faptul că unele companii aeriene au suspendat sau limitat operațiunile la Brașov din cauza lipsei cererii, ceea ce pune presiune pe autorități și pe promisiunile inițiale privind dezvoltarea traficului aerian.
Comparativ, marile aeroporturi din România deservesc milioane de pasageri anual
Ca contextualizare, traficul total al aeroporturilor românești (inclusiv cele mari) a depășit 26 de milioane de pasageri în 2024, o creștere de 6% față de anul precedent.
Henri Coandă, principalul aeroport al țării, a înregistrat aproape 15,9 milioane de pasageri, urmat de Aeroportul din Cluj cu 3,2 milioane și cel din Iași cu 2,19 milioane.
Chiar aeroporturile regionale de talie medie precum Suceava sau Sibiu au atras peste 500.000 de pasageri anual, iar Timișoara are peste 1,3 milioane înregistrate.
Comparativ, sediile ca Brașov sau Tulcea se situează la coada clasamentului național, cu trafic de pasageri de zeci sau, în unele cazuri, de sub o mie pe an, ceea ce sugerează ineficiență în echilibrarea investiției cu cererea reală de transport aerian.
Critici privind costurile de personal și sustenabilitatea economică
Una dintre principalele critici aduse acestor aeroporturi fantomă se referă la costurile de operare și personal. În unele cazuri aeroporturile mici angajează zeci de persoane (inclusiv personal administrativ, de securitate sau logistic), uneori în număr mai mare decât traficul efectiv de pasageri ar justifica. Raportările locale au arătat că aeroportul din Tulcea avea, la un moment dat, aproximativ 50 de angajați, sumând personal propriu plus reprezentanți ai altor instituții, fără a servi decât câteva zeci de pasageri într-o perioadă de luni.
Problema devine și mai acută în contextul în care aceste aeroporturi continuă să solicite fonduri publice pentru investiții suplimentare sau renovări fără o strategie clară de atragere a operatorilor aerieni și a traficului comercial.
