Afacerea ilicită de milioane a securiștilor lui Nicolae Ceaușescu. Omul cheie al business-ului era un fost pușcăriaș

În perioada 1985-1992, în România funcționa afacerea ilicită care i-a îmbogățit pe o mulțime de securiști. Unul dintre cei care a făcut milioane este Teodor Zamfir, fost informator și pușcăriaș, dar datele unui istoric arată că și Serghei Mizil ar fi avut „partea” sa. Dintr-o „coincidență”, omul cheie al business-ului a reușit să se îmbogățească, profitând atât de contextul politic, cât și de dorința cetățenilor de a avea acces la cultură. 

Orice tânăr comunist a prins moda casetelor piratate, care aduceau în țara noastră filme celebre din Occident. Cine avea norocul să aibă un DVD în casă, se putea bucura de producții de succes care erau interzise. Irina Margareta Nistor era vocea care dubla titlurile mari, în vremea în care „Dorel” își umplea buzunarele.

„Afacerea video a lui Teodor Zamfir, zis Dorel, era probabil cea mai mare dintre ele și a fost, în sine, o fabrică de bani. La el se adunau zilnic câteva sute de mii de lei din vânzarea casetelor video. Dar, de la Dorel, procesul de copiere și comercializare continua pe mai multe paliere, unde se făceau alți bani, și asta constant. Dorel însă nu era singurul, chit că era cel mai important. Mulți alții făceau același lucru, cu rețele mai mici de distribuție”, a spus Stejărel Olaru, istoric, pentru Press One.

CITEȘTE ȘI: „Tăticul” faimosului cartier Greenfield și-a tras palat lângă Klaus Iohannis. Omul de afaceri ar avea o avere de zeci de milioane de euro

Serghei Mizil ar fi îmbrățișat, de asemenea, afacerea

Printre numele pe care Stejărel Olaru și scriitorul Liviu Tofan le-au inclus în cartea care prezintă întâmplările, „A fost ca-n filme”, se numără și Serghei Mizil. Prietenul lui Nicu Ceaușescu ar fi intrat în afacerea de milioane, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

„În carte l-am menționat, ca exemplu, pe Serghei Mizil, care la scurt timp și-a integrat afacerea de fotocopiere cu cea a lui Teodor Zamfir. Și să nu-i uităm pe cei care făceau bani organizând vizionări cu taxă, o practică larg răspândită”, a adăugat istoricul, pentru sursa menționată anterior.

Unii securiști au câștigat chiar sute de milioane de lei, și-au luat case, mașini și apartamente din afacerea ilicită. „Norocul” lor a fost că în anul 1985, anul în care au început să „muncească”, a venit o lege semnată de Suzana Gâdea, președinta Consiliului Culturii și Educației Socialiste, prin care erau interzise astfel de filme.

CITEȘTE ȘI: Yellowstone de România e de o frumusețe care-ți taie respirația. Ținutul sălbatic se află în Transilvania și este puțin explorat de turiști