Declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind posibilitatea unirii cu România au provocat reacții ferme la Moscova. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat marți că presupuse planuri ale șefei statului moldovean de a organiza un referendum pentru reunificare ar fi „distructive pentru statalitatea Moldovei”, potrivit agenției Reuters. În paralel, Kremlinul și-a exprimat „regretul” față de decizia Chișinăului de a părăsi Comunitatea Statelor Independente.
Lavrov acuză un scenariu periculos pentru statul moldovean
Șeful diplomației ruse a declarat că ideea unei eventuale consultări populare privind unirea cu România ar reprezenta o amenințare directă la adresa existenței Republicii Moldova ca stat suveran. Lavrov nu a făcut referire la un document oficial sau la o inițiativă concretă, dar a legat declarațiile Maiei Sandu de ceea ce Moscova consideră a fi o orientare ostilă intereselor ruse în regiune.
Reacția vine într-un context deja tensionat, marcat de deteriorarea relațiilor dintre Chișinău și Moscova după declanșarea invaziei ruse în Ucraina și apropierea accelerată a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Ce a spus, de fapt, Maia Sandu despre unire
Săptămâna trecută, într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, Maia Sandu a declarat că ar vota în favoarea unirii cu România dacă ar avea loc un referendum pe această temă. Ea a motivat poziția prin necesitatea de a proteja democrația fragilă a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Federația Rusă.
A fost pentru prima dată când șefa statului moldovean a făcut o astfel de declarație explicită în calitate de președinte, deși opinii similare mai fuseseră exprimate anterior, în alte contexte politice.
Totuși, Maia Sandu a subliniat clar că, în prezent, nu există o majoritate favorabilă unirii. „Ca preşedinte al Republicii Moldova, înţeleg, mă uit la sondaje, că nu există o majoritate astăzi care să sprijine unirea cu România. Dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE şi noi acţionăm în sensul acesta”, a declarat ea. Președinta a adăugat că integrarea europeană este „un obiectiv mult mai realist” și un instrument esențial pentru consolidarea democrației.
Reacții politice la Chișinău și tensiuni interne
Deși autoritățile de la Chișinău nu au pus niciodată oficial problema organizării unui referendum privind unirea cu România, declarațiile Maiei Sandu au fost sprijinite de premierul Alexandru Munteanu și de alți membri ai guvernului, inclusiv de ministrul culturii.
În schimb, opoziția socialistă pro-rusă a reacționat dur, acuzând-o pe șefa statului de trădare și de subminarea statalității Republicii Moldova. Pe de altă parte, discursul a fost exploatat și de unele forțe naționaliste din România, care au reluat tema unirii într-un registru politic intern.
Kremlinul regretă ieșirea Republicii Moldova din CSI
În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat decizia Republicii Moldova de a finaliza retragerea din Comunitatea Statelor Independente.
„Nu a fost o surpriză. Cert este că, deja de mult timp, participarea Moldovei la lucrările CSI a fost îngheţată. (…) Nu putem decât să ne exprimăm regretul că Moldova îşi continuă cursul de negare a oricăror relaţii cu Rusia”, a declarat Peskov, citat de NewsMaker.
Acesta a susținut că CSI este un format de integrare care și-a demonstrat utilitatea de-a lungul anilor, sugerând că retragerea Chișinăului reprezintă o alegere politică deliberată.
Chișinăul accelerează desprinderea de structurile dominate de Moscova
Luni, ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a anunțat că guvernul a inițiat procedurile de denunțare a acordurilor de bază care stau la fundamentul CSI. Documentele urmează să fie finalizate până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale.
În ultimii ani, Republica Moldova nu a mai participat la reuniunile CSI, a părăsit în februarie 2024 Adunarea Parlamentară a organizației și a început un proces amplu de retragere din acordurile semnate pe această platformă. Aceste decizii sunt justificate de autoritățile de la Chișinău prin invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, invazie condamnată ferm de Republica Moldova.
Poziția anterioară a lui Vladimir Putin
Poziția Moscovei față de Republica Moldova a fost exprimată anterior și de președintele rus Vladimir Putin. În decembrie 2023, acesta a declarat că prezența Republicii Moldova în CSI nu are o valoare reală nici pentru organizație, nici pentru Rusia.
„Lasă-i să facă ce vor. Pentru noi, prezenţa acestei ţări în CSI nu este de mare valoare. (…) Dacă ei vor să muncească, noi suntem fericiţi. Dacă ei nu vor, este alegerea lor”, a spus atunci Vladimir Putin, potrivit NewsMaker.
Un nou episod într-o ruptură strategică tot mai vizibilă
Reacțiile dure ale Moscovei la declarațiile Maiei Sandu și la decizia Chișinăului de a părăsi CSI confirmă adâncirea rupturii dintre Republica Moldova și Federația Rusă. În timp ce Kremlinul vorbește despre „negarea relațiilor”, autoritățile moldovene insistă asupra integrării europene și a consolidării democrației.
Tema unirii cu România rămâne, cel puțin deocamdată, una de poziționare politică și identitară, nu o inițiativă instituțională concretă. În schimb, desprinderea de structurile post-sovietice și apropierea de Uniunea Europeană reprezintă direcția oficială asumată de Chișinău, într-un context regional marcat de război, presiuni geopolitice și repoziționări strategice majore.
