Industria bacșișului, pentru că asta pare că a ajuns în ultimii ani, devine din ce în ce mai agresivă. Dar toate aceste acţiuni se întorc împotriva antreprenorilor.
De ce? Din cauză că metoda supravegherii tips-ului alungă, practic, clienţii.
Oamenii laşă bacșiș, dar nu revin la local
Creșterea sistemelor digitale de bacșiș - de la dispozitivele de la punctele de vânzare deținute de angajați la ecranele de la tejghea care afișează în mod clar alegerea ta - schimbă dinamica bacșișului, notează stiripesurse.ro.
Un studiu a relevat că, atunci când sunt supravegheaţi, clienţii lasă, într-adevăr, un bacșiș generos, dar aleg să nu mai revină la restaurantul respectiv.
Asta în timp ce confidențialitatea îi făcea pe clienți să se simtă mai generoși și mai stăpâni pe deciziile lor. Tocmai sentimentul de supraveghere a dus la resentimente și la reducerea loialității.
Bacșișul poate fi o experiență plăcută, care sporește sentimentele de generozitate și statut social. De asemenea, poate fi o sursă de anxietate, dacă oamenii sunt "pândiţi" cât lasă "ciubuc".
Statul a strâns puţin din bacșișul fiscalizat
Suma strânsă din impozitarea ciubucului de anul trecut e de trei ori mai mică decât estimarea autorităţilor. Majoritatea clienţilor lasă bacşişul tot cash.
Bacşişul e impozitat cu 10%. Autoritățile au estimat că banii lăsați ca tips în localuri ar trebui să umfle buzunarul bugetului. Numai că socoteala de la Guvern nu s-a potrivit cu cea din târg.
În ultimul an, statul a strâns de pe urma impozitării bacşişului doar 34 de milioane de lei. Suma este de trei ori mai mică decât cea mai pesimistă estimare a Guvernului, care era de peste 90 de milioane de lei.
"Suma pare mică. 34 de milioane impozit, ţinând cont ca e 10 la sută. Înseamnă venituri de peste 40 de milioane, la un bacşiş de 10 % înseamnă că doar 3,4 miliarde din vânzările din restaurante au avut bacşişul declarat şi impozitat. Pare cam puţin", a declarat Gabriel Biriş, expert în fiscalitate, pentru Antena 1.
