Într-un prezent ignorat sau, în cea mai bună variantă, tratat cu superficialitate, palestinienii din Fâșia Gaza își cronometrează fiecare secundă din viață cu un ceas al Purgatoriului. Timpul în Gaza are cu totul altă notă în care se desfășoară, iar gândurile celor încă vii sunt tulburate de cele mai mari frici ale omului.
Pe măsură ce Israelul își intensifică ofensiva pentru a ocupa integral orașul Gaza, zeci de mii de palestinieni se înghesuie în „zona umanitară” desemnată de armata israeliană în sudul Fâșiei Gaza. Mulți spun că speranța de siguranță s-a transformat într-un nou coșmar.
Potrivit relatărilor, două copii au murit și alți civili au fost răniți în urma unor lovituri israeliene asupra unor corturi din zonă. Incidentul ridică noi semne de întrebare privind siguranța refugiaților.
„Trăim în condiții atât de dure încât nici un animal nu ar putea supraviețui”, spune Sylvia al-Shurafi, o mamă forțată să fugă din orașul Gaza. „Am crezut că zonele acestea umanitare vor avea apă și corturi. Ne-am obligat să ascultăm pentru a ne salva viețile, dar am ajuns să trăim pe stradă. Este atât de nedrept.”
Jurnaliști aflați la spitalul Nasser din Khan Younis au confirmat că trupurile a doi copii au fost aduse acolo după o lovitură asupra cortului lor din al-Qarara. BBC a solicitat un punct de vedere Forțelor de Apărare Israeliene (IDF).
Drumul spre al-Mawasi: ore de mers și costuri uriașe
Armata israeliană a ordonat sutelor de mii de locuitori din orașul Gaza să se îndrepte spre al-Mawasi, lângă Khan Younis, promițând servicii mai bune. Dar realitatea întâlnită îi lasă pe mulți fără hrană și adăpost.
„Situația se înrăutățește cu fiecare zi”, avertizează Olga Cherevko, purtător de cuvânt al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (Ocha). „Zona este plină, iar oamenii veniți din nord stau pe marginea drumurilor, fără să știe unde să meargă. Cei care au avut adăposturi, fie s-au deteriorat, fie nu au putut să le aducă din cauza costurilor mari de transport. Corturile sunt prea grele pentru a fi cărate pe distanțe atât de mari.”
Ea descrie întâlnirea cu o familie de cinci persoane din Jabalia, care timp de patru zile au căutat un loc sigur în sud. Aveau doar două sacoșe cu lucruri, dormeau sub cerul liber pe o rogojină, iar tatăl rămăsese fără bani și fără încălțăminte după luni de strămutare.
Supraaglomerarea zonei. Corturi lipite unele de altele
Imagini satelitare arată extinderea taberei de la al-Mawasi după anunțul Israelului din august privind ocuparea Gaza City. ONU estimează că peste două milioane de palestinieni sunt împinși acum într-o zonă ce reprezintă doar 13% din suprafața Fâșiei Gaza.
„Toată lumea caută un loc sigur”, spune Mohammed Ismail. „Ar trebui să vezi cum sunt corturile lipite unul de altul. Nu există spațiu între ele. Poți auzi fiecare cuvânt al vecinului care vorbește cu familia lui. Când cineva merge la toaletă, îi auzi. Unde sunt sistemele de canalizare, igiena? Cerem apă și e în zadar. Jur pe Dumnezeu, asta e suferință adevărată.”
Israelul a desemnat pentru prima dată al-Mawasi drept „zonă umanitară” în octombrie 2023, după primele ordine de evacuare din Gaza și estul Khan Younis. ONU și organizațiile umanitare nu au recunoscut însă oficial această clasificare.
Provocările agențiilor umanitare
Deși în zonă funcționează bucătării comunitare, puncte de distribuție a apei și clinici improvizate, cererea depășește cu mult resursele.
ONU atrage atenția că autoritățile israeliene limitează sever tipurile de ajutoare permise la intrarea în Gaza. Unele alimente, precum untul de arahide, au fost catalogate drept „luxuri” și blocate la graniță, lăsând stocuri importante de ajutor blocate în afara teritoriului.
„Familiile fug dintr-un infern doar pentru a ajunge într-altul”, declară Tessa Ingram de la UNICEF. „Copiii sunt cei mai afectați. Mulți se îmbolnăvesc constant și suferă de foame. Părinții îmi spun că de obicei primesc o singură masă pe zi, din bucătăriile comunitare – de regulă orez sau linte. Părinții sar peste porția lor ca să mănânce copiii. Alții merg pe jos ore întregi ca să găsească apă potabilă.”
Întrebarea care se ridică este cum se poate extinde un răspuns umanitar într-un spațiu atât de mic și supraaglomerat.
Poziția Israelului și cifrele oficiale
Armata israeliană a publicat imagini aeriene care, susține ea, arată că sudul Gazei mai are locuri libere pentru corturi. Purtătorul de cuvânt al IDF în limba arabă, Avichay Adraee, a transmis pe platforma X că există „infrastructură umanitară vitală în al-Mawasi, alături de o aprovizionare continuă cu alimente, corturi, medicamente și echipamente medicale”.
Agenția israeliană Cogat afirmă că a suplimentat recent alimentarea cu apă și energie pentru uzinele de desalinizare din sud, și că a permis intrarea a 20.000 de corturi și prelate, cu alte zeci de mii așteptate de la agențiile internaționale în următoarele două săptămâni.
Cogat mai precizează că aproximativ 300 de camioane de ajutor intră zilnic în sudul Gazei, dintre care 80% transportă alimente. Sunt în pregătire și două noi spitale de campanie, pe lângă cele trei puncte de distribuție deja funcționale.
Vieți schimbate definitiv
Între timp, Sylvia al-Shurafi își spală singurul rând de haine al fiului ei. Familia și-a lăsat în urmă aproape toate bunurile atunci când locuința lor din orașul Gaza a fost avariată de bombardamente.
„Copiii mei au devenit foarte, foarte slabi și sunt afectați de ce văd și aud – toate exploziile. Cel mic a început să bâlbâie. Este mereu tensionat și speriat”, povestește femeia.
„Hrana era ultima grijă altădată. Acum e cea mai importantă. Totul e despre supraviețuire. Viața este foarte grea, dincolo de orice descriere. Trăim doar prin mila lui Dumnezeu.”
