Decizia privind organizarea alegerilor locale parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei este încă blocată, în ciuda presiunilor exercitate de USR pentru un scrutin în luna noiembrie.
Discuțiile din interiorul coaliției de guvernare, dar și divergențele între principalele partide – PNL, PSD și USR – complică stabilirea unui calendar electoral clar.
USR presează pentru alegeri în noiembrie, PNL ezită, PSD se retrage
Liderii USR au purtat discuții directe cu premierul Ilie Bolojan (PNL), solicitând organizarea alegerilor locale în București în luna noiembrie. Premierul ar fi fost de acord cu această variantă, însă nu toți partenerii din coaliție susțin calendarul propus, notează G4media.
PNL este împărțit între susținătorii unui scrutin rapid și cei care preferă amânarea, invocând faptul că Stelian Bujduveanu, actual primar general interimar, asigură continuitatea administrativă.
Pe de altă parte, PSD a adoptat o poziție mai tranșantă, refuzând să participe la ședințele coaliției, ceea ce blochează decizia finală.
Surse apropiate social-democraților susțin că PSD nu este interesat de un scrutin în această toamnă, preferând amânarea pe anul viitor. „Chiar nu vedem ce am câștiga”, a declarat un lider PSD pentru G4Media.
Dispute în coaliție. Între alegeri într-un singur tur și scenariul turului doi
O altă temă care complică negocierile este dezbaterea privind modificarea legii alegerilor locale. În prezent, primarii sunt aleși dintr-un singur tur, ceea ce favorizează candidații cu baze electorale solide și partidele mari.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis indirect că susține revenirea la alegeri în două tururi, considerând că o astfel de schimbare ar oferi șanse reale și partidelor mai mici. Totuși, modificarea legislației ar presupune un acord larg în Parlament, ceea ce în acest moment pare dificil.
Demisia lui Nicușor Dan din funcția de primar general, anunțată pe 23 mai și intrată în vigoare pe 26 mai 2025, a declanșat procedura legală pentru organizarea unor alegeri locale parțiale.
Conform Codului Administrativ, Guvernul este obligat să convoace alegerile în maximum 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului care constată încetarea mandatului. Ordinul a devenit definitiv pe 11 iunie, ceea ce ar fi impus stabilirea datei scrutinului cel târziu la începutul lunii septembrie.
Deși legea prevede termene clare, nu există sancțiuni pentru nerespectarea lor, așa cum s-a întâmplat deja în cazul Sectorului 5, unde interimatul a durat luni întregi.
Candidați confirmați și posibili: o competiție fragmentată
Chiar dacă data alegerilor nu a fost stabilită, lista potențialilor candidați pentru Primăria Capitalei este deja bogată, iar miza politică este uriașă. Fragmentarea electoratului, mai ales după plecarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, deschide competiția pentru multiple tabere.
Candidați cu șanse reale
Cătălin Drulă (USR) – fost ministru al Transporturilor, este perceput drept principalul beneficiar al bazei electorale a lui Nicușor Dan. Susținut de alianța ADU (USR, PMP, Forța Dreptei), Drulă contează pe electoratul anti-PSD și pro-reformă.
Ciprian Ciucu (PNL) – primar al Sectorului 6, cu o imagine solidă de administrator eficient. Considerat „arma grea” a liberalilor, Ciucu rămâne rezervat, declarând că nu vrea „să fie primar degeaba”, fără sprijin guvernamental.
Gabriela Firea (PSD) – fost primar general (2016–2020), europarlamentar și lider PSD București, ar putea reveni în cursă. Experiența o avantajează, dar pierderile consecutive în fața lui Nicușor Dan (2020 și 2024) ridică semne de întrebare.
Sebastian Burduja (PNL) – deputat și fost ministru al Energiei, considerat opțiunea de rezervă pentru liberali, cu un profil tehnocrat și discurs orientat spre inovație.
Candidați alternativi și independenți
Stelian Bujduveanu (PNL) – primar interimar, ar putea intra oficial în competiție dacă partidul decide să îi ofere susținerea.
Vlad Gheorghe (Partidul Drept) – fost europarlamentar, apropiat de Nicușor Dan, ar putea atrage electoratul tânăr și anti-sistem.
Ana Ciceală (SENS & URS) – susținută de partidele SENS și URS, are o platformă centrată pe transparență și urbanism responsabil.
Octavian Berceanu (REPER) – activist ecologist și fost comisar al Gărzii de Mediu, promite un „oraș respirabil” și o administrație orientată pe sustenabilitate.
Dan Trifu (Eco Civica) – militant pentru protecția spațiilor verzi, cunoscut pentru colaborările anterioare cu Nicușor Dan.
Anca Alexandrescu (independentă) – jurnalistă și realizatoare TV, susținută moral de Călin Georgescu, mizează pe un mesaj anti-sistem.
Mizele politice și impactul național
Alegerile pentru Primăria Capitalei vor fi un test major pentru coaliția de guvernare și vor influența strategiile partidelor pentru alegerile parlamentare din 2026.
Pentru USR, miza este consolidarea electoratului urban pro-reformă.
Pentru PNL, succesul la București ar fi esențial pentru menținerea influenței în guvern.
Pentru PSD, eșecul în Capitală nu ar fi surprinzător, însă lipsa implicării ar putea duce la pierderea terenului electoral.
În plus, poziția actualului președinte Nicușor Dan rămâne crucială: deși nu și-a anunțat susținerea oficială, influența sa asupra electoratului urban poate decide rezultatul final.
Guvernul trebuie să decidă până la jumătatea lunii septembrie dacă organizează sau amână alegerile.
USR presează pentru luna noiembrie, dar fără un acord al PNL și PSD, scenariul cel mai probabil este împingerea scrutinului în 2026.
Fragmentarea votului și eventualele candidaturi independente pot conduce la surprize majore în primul tur.
