La mai bine de un an de la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, subiectul continuă să provoace reacții puternice în spațiul public. Călin Georgescu a declarat, marți, că nu există până în prezent nicio dovadă concretă care să susțină acuzațiile de imixtiune rusă, invocate la momentul respectiv pentru justificarea deciziei de anulare a scrutinului.
Declarația a fost făcută în contextul prezentării sale la autorități pentru semnarea controlului judiciar, moment în care Georgescu a afirmat că, după mai bine de un an, statul român nu a prezentat public probe care să confirme intervenția externă invocată oficial.
Nemulțumirea publică persistă, iar solicitările pentru reluarea scrutinului nu au dispărut
Numărul românilor care cer revenirea la alegerile din noiembrie 2024 rămâne ridicat, potrivit pozițiilor exprimate de mai mulți actori politici. Tema anulării scrutinului continuă să fie folosită ca argument central în discursul unor formațiuni parlamentare, care reclamă lipsa de transparență și de asumare instituțională.
În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor a solicitat oficial explicații în Parlament și a lansat acuzații directe la adresa mai multor instituții ale statului.
AUR acuză un refuz deliberat al instituțiilor de a se prezenta la audieri parlamentare
Într-un comunicat oficial transmis marți, AUR afirmă că românii au dreptul să afle adevărul despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, însă susține că acest drept este ignorat sistematic. Potrivit formațiunii, pentru a doua zi consecutiv, mai multe instituții-cheie ale statului ar fi refuzat să se prezinte la audierile organizate de președinții comisiilor parlamentare pentru cercetarea posibilelor abuzuri.
AUR descrie această atitudine drept „inacceptabilă” și „profund periculoasă pentru democrație”, acuzând instituțiile respective că evită răspunsurile și tratează cu dispreț controlul parlamentar.
Formațiunea vorbește despre o blocare intenționată a aflării adevărului
Potrivit comunicatului, nu ar fi vorba despre simple absențe punctuale, ci despre un refuz sistematic și coordonat. AUR susține că această conduită reprezintă o tentativă evidentă de a închide subiectul anulării alegerilor fără explicații publice, fără lămuriri clare și fără asumarea responsabilității instituționale.
Reprezentanții partidului afirmă că această situație alimentează neîncrederea publică și menține suspiciunile legate de legalitatea și temeinicia deciziei din 2024.
Instituțiile vizate de acuzațiile AUR privind refuzul audierilor
În comunicatul oficial, AUR enumeră explicit instituțiile care, potrivit formațiunii, au ignorat convocările la audierile publice. Printre acestea se numără Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Curtea Constituțională a României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Ministerul Apărării Naționale.
Potrivit AUR, aceste instituții ar fi ales să evite dialogul public și să ignore solicitările Parlamentului, întorcând spatele cetățenilor care cer clarificări.
