Cătălin Drulă îl acuză pe primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, că a permis transformarea unui teren destinat serviciilor publice într-un proiect imobiliar mascat drept „sedii pentru organisme extraterritoriale”. Investigația urmărește documentele, mecanismul urbanistic și mizele politice ale unui caz devenit subiect de campanie.
O dispută urbanistică declanșată în Sectorul 6 a devenit un caz cu implicații politice majore în campania pentru Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, candidatul USR, acuză că în spatele unui proiect imobiliar aprobat în 2024 se află un mecanism conceput pentru a ocoli reglementările din Planul Urbanistic General (PUG) și pentru a obține densități duble față de cele permise. El susține că artificiul a fost mascat sub titulatura „sedii ale unor organisme extraterritoriale”, denumire care, potrivit lui, nu are legătură cu realitatea construcțiilor autorizate.
Cazul, botezat „ambasadele lui Ciucu”, pornește de la proiectul urbanistic de pe strada Timonierului nr. 26, pe terenul fostei fabrici APROMAT. Documentația a fost introdusă în Consiliul Local al Sectorului 6 pe 28 august 2024 și adoptată cu voturile consilierilor PNL și PSD. Drulă a prezentat documentele pe care își bazează acuzațiile și a cerut public explicații din partea primarului Ciprian Ciucu.
Cum a apărut titulatura „organisme extraterritoriale” în documentația urbanistică
În expunerea sa, Drulă susține că miza reală a proiectului este aceeași ca în cazul complexului Exigent, un ansamblu rezidențial din Sectorul 6 devenit controversat după depășirea masivă a normelor urbanistice. Potrivit lui, „metoda” folosită este identică: modificarea încadrării urbanistice pentru a permite indicatori mult mai generoși dezvoltatorului.
Drulă arată că terenul în cauză figura în PUG ca zonă de locuire, însă a fost reîncadrat în subzona CB1 prin PUZ-ul Sectorului 6 – document realizat, afirmă el, tot de compania Vego, aceeași firmă responsabilă de proiectarea ansamblului Exigent. Subzona CB1 este destinată, teoretic, unor instituții publice precum administrații fiscale, sedii de evidență a populației sau unități de poliție modernă.
Totuși, în Consiliul Local, proiectul supus la vot nu indica vreo instituție publică. Eticheta introdusă în PUD (Plan Urbanistic de Detaliu) era „construire sedii ale unor organisme extraterritoriale”. În ședință, reprezentanta Primăriei Sectorului 6 a explicat că este vorba despre „ambasade și consulate”.
Drulă respinge însă această justificare: „Nu sunt ambasade, ci blocuri. Blocuri desenate de aceeași firmă care a făcut PUZ-ul”, a declarat el. Imaginile publicate de candidatul USR arată un ansamblu P+9 cu funcțiune rezidențială, nu instituțională.
Ce câștigă dezvoltatorul. Indicatori dubli printr-o etichetă administrativă
Elementul central al acuzațiilor este densitatea de construire. Conform lui Drulă, încadrarea în categoria „organisme extraterritoriale” permite un coeficient de utilizare a terenului mult mai mare decât cel prevăzut pentru subzona destinată serviciilor publice.
„Miza? Se permite o densitate dublă a construirii cu această încadrare”, afirmă el.
Din perspectiva urbanistică, dublarea densității înseamnă posibilitatea de a construi un număr mult mai mare de locuințe sau suprafețe utile. Drulă sintetizează astfel impactul: „Dacă unde se puteau construi 100 de apartamente se pot face 200, profiturile sunt uriașe.”
În logica investigației, indicatorii urbanistici devin instrumentul-cheie prin care un teren rezervat serviciilor publice este transformat într-o investiție rezidențială cu potențial de profit multiplu.
Candidatul USR afirmă că întrebarea fundamentală este cine beneficiază de aceste decizii: „În interesul cui se face urbanismul în Sectorul 6?”
Legătura cu proiectul Exigent și rolul companiei Vego
O altă piesă importantă în acuzațiile lui Drulă este repetarea mecanismului folosit la proiectul Exigent, un ansamblu rezidențial intens criticat pentru depășiri ale reglementărilor urbanistice din Sectorul 6.
„Proiectul ambasadelor lui Ciucu este continuarea proiectului Exigent. Au același proiectant – Vego – și aceeași metodă: modificarea regulilor urbanistice în folosul dezvoltatorilor”, susține Drulă.
El afirmă că atât PUZ-ul Sectorului 6, cât și PUD-ul aprobat pentru Timonierului 26 sunt opera aceleiași companii, iar rezultatul este același: relaxarea indicatorilor urbanistici și transformarea unor zone cu funcțiuni publice în proiecte rezidențiale dense.
Acuzația privind sincronizarea lucrărilor cu calendarul electoral
Drulă introduce în investigație și o dimensiune politică. El afirmă că dezvoltatorul ar fi amânat lucrările deliberat pentru a nu afecta imaginea primarului Ciprian Ciucu în campanie.
„Dezvoltatorul a tras de timp până după alegeri, doar ca să nu îi strice campania lui Ciprian Ciucu”, susține el.
Această afirmație nu este însoțită de documente publicate în spațiul public, dar face parte din linia de argumentație a candidatului USR: proiectele controversate ar fi fost menținute în plan secund pentru a evita discuții sensibile înainte de vot.
Ce s-a decis în Consiliul Local. Votul PNL–PSD pentru PUD
Documentația de pe strada Timonierului a fost adoptată în ședința Consiliului Local Sector 6 din 28 august 2024. Majoritatea PNL–PSD a votat în favoarea proiectului, ceea ce, potrivit lui Drulă, indică o alianță urbanistică ce depășește competiția politică formală.
Pentru candidatul USR, aprobarea PUD-ului reprezintă un model administrativ pe care el susține că primarul Ciucu ar dori să îl extindă la nivelul întregului București. „Acesta este modelul administrativ pe care vrea Ciucu să îl ducă la nivelul Capitalei”, a spus Drulă.
Absența dezbaterii publice. De ce cere Drulă o confruntare directă
Cătălin Drulă a cerut repetat o dezbatere publică pe tema proiectelor urbanistice aprobate în Sectorul 6. El afirmă că primarul Ciprian Ciucu evită orice confruntare pentru a nu răspunde la întrebările despre modul în care sunt gestionate terenurile publice și regulile de construire.
„De asta nu vrea să discutăm despre urbanism”, spune Drulă, acuzând lipsa de transparență.
În ultima sa postare, el a publicat o fotografie a proiectului aprobat, despre care afirmă că ilustrează clar că „organismele extraterritoriale” sunt, de fapt, blocuri de locuințe.
