Românii sunt expuși încă o dată la amenințarea online a căror consecințe pot deveni destul de serioase. Infractorii cibernetici continuă să dezvolte noi metode prin care utilizatorii sunt înșelați în mediul online, găsind încă o metodă prin care datele victimelor să fie expuse.
Era digitală a venit cu numeroase beneficii, însă odată cu acestea și riscuri pe măsuri, amenințări cibernetice tot mai sofisticate fiind dezvoltate de către infractori. Românii, la fel ca restul utilizatorilor de internet sunt expuși unor noi tipuri de fraude care profită de progresele inteligenței artificiale, pentru a manipula și fura identități, fără ca victimele să devină suspicioase. Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că infractorii se specializează în utilizarea AI pentru a-și perfecționa metodele de atac, făcând furtul de identitate să fie mai greu de detectat și prevenit.
Amenințarea online care reușește să păcălească românii
Una dintre cele mai alarmante tehnologii utilizate este deepfake. Această tehnologie presupune generarea de imagini sau videoclipuri extrem de realiste care pot induce în eroare utilizatorii sau chiar sistemele de securitate. Infractorii online pot crea identități false, folosind algoritmi de AI care învață să imite expresiile faciale, vocile și chiar mișcările unei persoane reale. Tehnologia deepfake este utilizată inclusiv pentru a induce în eroare verificările biometrice, lucru care o face și mai periculoasă pentru că poate spori riscul ca datele personale să fie compromise.
Fraudele bazate pe identități false reprezintă o altă amenințare majoră. Spre deosebire de furtul clasic de identitate unde infractorii fură datele unei persoane reale, identitățile false sunt create prin combinarea unor date reale cu unele informații false generate de inteligența artificială. În acest fel, hoții pot deschide conturi bancare, contracta credite sau realiza tranzacții frauduloase fără ca persoanele vizate să fie conștiente de acest lucru.
Cum poți preveni deepfake
Impactul acestui tip de fraudă este semnificativ, mai ales în domeniul financiar. Potrivit unor studii recente, aproape jumătate din totalul acestei tentative de fraudă înregistrată în sectorul bancar și al plăților sunt bazate pe inteligență artificială. Dintre acestea, aproximativ o treime ajung să fie concretizare, lucru care duce la pierderi financiare uriașe, atât pentru instituțiile bancare, cât și pentru utilizatorii individuali.
Deepfake-ul reprezintă un sfert din tentativele de fraudă care vizează sistemele biometrice bazate pe mișcare, iar 5% dintre aceste atacuri se bazează pe fotografii statice. Românii trebuie să fie conștienți de aceste riscuri și să adopte măsuri de protecție împotriva lor. Utilizarea unor soluții avansate de securitate cibernetică, evitarea accesării linkurilor suspecte, precum și verificarea surselor informaționale și autentificare multi-factor sunt doar câteva dintre metodele prin care aceștia pot scădea riscul de expunere.
