Deşi se dau amenzi de 35.000 de lei pentru românii care stau la bloc şi recurg la acest gest, mulţi nu ţin cont de lege şi aduc o modificare interzisă.
Dincolo de încălcarea legii şi sancţiune, locatarii care recurg la asemenea lucruri trebuie să înţeleagă şi pericolul la care îi expun pe ceilalţi cetăţeni. Este vorba despre îndepărtarea unui semn foarte important pentru siguranţa tuturor. Amenzile sunt cuprinse între 25.000 şi 35.000 de lei.
Amenzi de 35.000 de lei pentru aceşti români
Îndepărtarea bulinelor roşii de pe blocurile din România aduce amenzi de până la 35.000 de lei. Din ce în ce mai mulţi români dau bucăţile de metal jos din diferite motive. Unii o fac pentru a aduce modificări faţadei clădirii, alţii pentru a vinde mai uşor un apartament, însă indiferent de motivaţie, cei care recurg la acest gest trebuie să înţeleagă că astfel pun în pericol oamenii din jur.
Panourile roşii avertizează cetăţenii în legătură cu riscurile seismice pe care le are clădirea pe care sunt montate. Practic, imobilele pe care se găsesc aceste buline sunt încadrate în categoria 1 de risc seismic, ceea ce înseamnă că în cazul unui cutremur mai puternic acestea ar putea să se prăbuşească, fiindu-le afectată grav structura de rezistenţă.
Aceste buline de avertizare trebuie montate în maximum 60 de zile de la primirea unui raport de expertiză tehnică şi trebuie ţinute pe clădire până la terminarea lucrărilor de consolidare, în caz că acestea sunt programate.
De ce se dau jos bulinele roşii de pe clădiri?
Cel mai des întâlnit motiv pentru care românii dau jos aceste buline de avertizare este vânzarea unui apartament. Puţini sunt cei care se încumetă să cumpere o locuinţă într-o astfel de clădire, în ciuda preţurilor mult mai mici. Astfel, în dorinţa de a face mai mulţi bani, dar şi de a scăpa de apartamente, unii “afacerişti” omit să spună că acestea se află în blocuri încadrate în categoria 1 de risc seismic.
Mai mult, locuinţele nu pot fi închiriate, conform legii în vigoare. Consiliile locale sunt răspunzătoare pentru aceste panouri în cazul clădirilor cu spaţii publice, în timp ce pentru cele destinate locuirii, sarcina revine administratorilor.
În Bucureşti, au fost înregistrate doar 2.000 de clădiri cu rism seismic, însă adevărul ar fi unul îngrijorător. Banca Mondială susţine că peste 20.000 de imobile ar trebui consolidate pentru a fi în siguranţă în cazul unui cutremur major. Directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Capitală, Răzvan Munteanu, a pus această problemă şi în fata primarului General Nicusor Dan.
„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni”, a declarat Răzvan Munteanu.
