Ștefan Popescu, analist de politică externă, a precizat că rezultatul dezatruos al cancelarului Nehammer în alegerile din Austria Inferioară, pentru România au scăzut și mai mult șansele unei decizii favorabile în privința admiterii în spațiul Schengen. Cu atât mai mult cu cât, susține analistul, „spectrul politic a căpătat o nuanță mai accentuată de dreapta.” Acesta susține că electoratul austriac nu l-a sancționat pe Karl Nehammer pentru neadmiterea României și a Bulgariei în Schengen, ci pentru că aveau așteptări și mai mari de la oficialul austriac, de a fi mai dur pe chestiunea frontierelor.
„Guvernul este fragilizat, deși partidul cancelarului Karl Nehammer a ieșit pe primul loc – dar totuși partidul FPÖ a crescut nesperat de mult, este deja a doua forță politică a Austriei – ceea ce-l obligă pe orice guvern aflat la putere, orice partid aflat la putere, să răspundă acestor așteptări ale electoratului.
Opțiunea electoratului pentru extreme vine pe fondul unor îngrijorări. Și îngrijorarea austriecilor este legată de migrație, de controlul frontierelor, de prezența străinilor îndeosebi din afara UE în Austria. Dar, într-un fundal, este și ideea unei Uniuni Europene (UE) ceva mai restrânse sau cu mai multe viteze. Această opoziție pe Schengen ascunde și o viziune a Austriei cu privire la felul în care va trebui să arate UE.
Electoratul nu l-a sancționat pentru neadmiterea României și a Bulgariei. Dimpotrivă, l-a sancționat pentru că aveau așteptări și mai mari, pentru a fi și mai dur pe chestiunea frontierelor. Dovadă că electoratul nu i-a votat nici pe social-democrați, nici pe verzi, dar au mers pe extrema dreaptă care este mult mai dură cu chestiuni legate de imigrație și de controlul frontierelor”, susține analistul Ștefan Popescu.
Analistul de politică externă mărturisește că șansa României de a primi undă verde pentru aderare în 2023 s-a spulberat și în momentul în care cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta despre migrație, ambii recunoscând la final că sunt uniți în obiecţia lor faţă de extinderea Schengen în acest moment.
„În același timp, Olanda și Austria sunt două țări asupra cărora nu pot fi făcute presiuni. Este naiv să se creadă că președintele Franței și cancelarul Germaniei, chiar dacă își declară susținerea pentru admiterea României în Schengen, vor pune mâna pe telefon și vor suna la Viena sau la Amsterdam pentru a cere imperativ schimbarea pozițiilor, periclitându-și propriiile relații din aderare cu două țări importante.
Chiar o președinție mult mai favorabilă, mult mai apropiată de România, cum va fi cea spaniolă semestrială, în cea de-a doua parte a anului, nu va putea face absolut nimic, în cazul în care Austria și Olanda vor continua să blocheze. În condițiile în care există dreptul de veto, important este să rezolvi problema legată de opoziția celor două state”, explică Ștefan Popescu.
Analistul explică și faptul că renunțarea la dreptul de veto – o idee care s-a vehiculat în spațiul public după ce Austria s-a opus aderării României și Bulgariei – reprezintă o revizuire a tratatelor UE, ceea ce înseamnă că este nevoie de unanimitate.
„Fără unanimitate, nu se va atinge nimeni de dreptul de veto. Chiar dacă pentru români, în contextul actual al opoziției Austriei cu privire la Schengen, este tentant să se vehiculeze ideea renunțării la veto, în momentul în care acest deziderat s-ar materializa, ar fi un pericol foarte mare pentru că ar fi avantajate țările mari și țările care știu să creeze alianțe.
Or, România din acest punct de vedere este o țară de dimensiuni modestă, cu o influență politică modestă, mai puțin pricepută decât alte țări europene să constituie alianțe. În acel moment ar fi un foarte mare pericol pentru a scădea foarte mult relevanța României în Uniunea Europeană. Și mai mult decât este acum și ar deschide calea Europei cu mai multe viteze”, explică analistul politic, conform gândul.ro
