Colonelul (r) Ion Petrescu, expert și analist militar, a vorbit despre reuniunea formală de la București a miniștrilor de Externe din țările membre NATO.
„Așa cum s-a precizat de la sediul NATO, în zilele de 29 și 30 noiembrie 2022, la București, la Palatul Parlamentului României, va avea loc o ședință a Consiliului Atlanticului de Nord / C.A.N., la nivelul miniștrilor de externe, care va fi prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Sigur că, în conformitate cu tradiția existentă, conferința de presă preministerială a secretarului general va avea loc la sediul NATO de la Bruxelles, cu o săptămână înainte de reuniunea anunțată a C.A.N., din capitala României.
La ședința de la București, șefii diplomațiilor din țările membre ale comunității transatlantice vor evalua cum se concretizează deciziile luate la Summitul NATO, de la Madrid, din iunie.
Printre obiectivele reuniunii miniștrilor aliați de externe se află și discutarea măsurilor, în curs de materializare, privind consolidarea poziției de descurajare și apărare a NATO și creșterea prezenței aliate pe uscat, pe mare și în aer, așa cum s-a convenit la Madrid.
Este o victorie a diplomației române faptul că această reuniune se organizează în capitala țării noastre.
Asta deoarece așa vor fi abordate concret nu numai evoluțiile din Marea Baltică, ci și situația concretă din Marea Neagră, unde partea sudică este controlată de Forțele Navale ale Turciei, partea nordică este patrulată de nave ale marinei militare ruse, navele militare ucrainene, câte au mai rămas, sunt în spatele unui cordon de mine, Georgia nu are forțe navale, iar România și Bulgaria, ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice se limitează – cu actualele dotări ale forțelor lor navale, nu pe măsura provocărilor militare din zonă – doar la paza și supravegherea apelor maritime naționale”, a precizat Ion Petrescu.
Totodată, Ion Petrescu a mai spus că că prezența militară sporită a Statelor Unite în arealul european al NATO folosește întăririi defensivei aliaților din Europa, dar și unei tot mai vizibile acțiuni disuasive, care este menită a diminua pericolul unei noi surprize strategice răsăritene.
„Indiscutabil este faptul că prezența militară sporită a Statelor Unite în arealul european al NATO folosește întăririi defensivei aliaților de pe bătrânul nostru continent, dar și unei tot mai vizibile acțiuni disuasive, care este menită a diminua pericolul unei noi surprize strategice răsăritene.
Iluziile imperiale ale Moscovei pot păcăli pe termen scurt și mediu opinia publică rusă, cu extinderea teritorială a Federației Ruse, dar nici criza energetică, nici amenințările nucleare nu vor genera fisuri în unitatea pragmatică a statelor componente ale NATO, căreia i se vor alătura curând Finlanda și Suedia, cu forțe militare moderne, ce vor aduce un plus de securitate comunității euro-atlantice.
Sigur că la București, în anul 2008, în alte condiții geopolitice decât azi, NATO a decis încurajarea Ucrainei de a continua eforturile pentru îndeplinirea condițiilor de intrare în Alianță, numai că – dacă aceste standarde nu se vor schimba peste noapte – prima dintre acestea este încheierea actualului conflict militar ucraineano-rus, derulat pe Frontul de Est, cu o pace garantată de statele care au capacități majore – diplomatice, politice, economice și militare – de a preveni, descuraja și stopa orice viitoare nouă tentativă de redesenare manu militari a frontierelor dintre republicile post-sovietice aflate în Europa de Est.
Nu se poate intra în NATO aducând războiul în casa aliaților”, a spus Ion Petrescu.
În final, analistul a spus că la ședința Consiliului Atlanticului de Nord, care va avea loc la București, se va discuta despre ajutoarele esențiale de până acum, ale diferitelor state aliate, pentru Ucraina, dar și despre acelea care ar fi dezirabile în viitor.
„De altfel, la ședința Consiliului Atlanticului de Nord, care va avea loc la București, va rosti o alocuțiune aparte Antony John Blinken, care conduce Departamentul de Stat al SUA, iar miniștrii vor trece în revistă nu numai ajutoarele esențiale de până acum, ale diferitelor state aliate, pentru Ucraina, ci și pe acelea care ar fi dezirabile în viitor.
Cu titlu de inventar, Statele Unite mențin conexiuni minimale cu Federația Rusă, pe linia serviciilor secrete și prin aceea existentă între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, dar ar putea lua în calcul nu numai înființarea, la Casa Albă, a unei comunități de experți în evoluția spațiului rusesc, ci și schițarea inevitabilă a concesiilor reciproce, pe care viitoarele negocieri de pace le-ar putea aborda, astfel ca într-un viitor greu de anticipat acum să se ajungă și la un modus vivendi, în relațiile bilaterale ucraineano-ruse”, a conchis analistul, conform PSNews.ro.
