Andrei Caramitru a publicat pe Facebook un mesaj critic la adresa modului în care sunt gestionate bugetele locale în două comune din județul Olt. În postarea sa, acesta susține că, în ultimii doi ani, cheltuielile ar fi crescut de trei până la cinci ori față de nivelurile anterioare, pe care le estimează la aproximativ 4–5 milioane de lei anual pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.
Caramitru face referire la faptul că aceste sume provin din taxe și împrumuturi și indică drept sursă a informațiilor platforma transparenta.eu, unde pot fi consultate date privind bugetele locale.
Andrei Caramitru afirmă că bugetele locale au crescut de mai multe ori într-un interval scurt
În mesajul său, Andrei Caramitru susține că respectivele comune „funcționau cu câteva milioane fiecare pe an (4-5) dintotdeauna”, însă „în ultimii 2 ani de dezmăț absolut nicu&marcel, au prăduit LA MAXIM”.
El afirmă că ar fi existat „creșteri de cheltuieli de 3-4-5 ori lejer așa din pix” și pune sub semnul întrebării justificarea acestor majorări.
Caramitru își exprimă nemulțumirea față de faptul că autoritățile ar susține că nu pot reduce cheltuielile și se întreabă dacă acestea ar trebui menținute „la nivelul ăsta forever”.
Critici la adresa administrației și apel la comasare
În aceeași postare, Andrei Caramitru solicită măsuri ferme. „Trebuie COMASARE. Și PÂRNAIE. Multă pârnaie”, scrie acesta.
El îndeamnă cititorii să consulte site-ul transparenta.eu pentru a analiza harta bugetelor locale și a verifica evoluția cheltuielilor în diferite comune.
Mesajul are un ton critic și face referire la lideri politici locali, menționându-l pe Paul Stănescu în contextul județului Olt.
Cheltuielile administrației locale rămân un subiect sensibil pentru români
Declarațiile lui Andrei Caramitru apar într-un climat mai larg de dezbatere publică privind eficiența cheltuielilor din administrația locală și oportunitatea comasării unor comune cu populație redusă.
În ultimii ani, discuțiile despre reforma administrativ-teritorială au fost reluate periodic în spațiul public, în contextul presiunilor bugetare și al necesității de reducere a deficitului.
Platformele de transparență bugetară permit consultarea datelor privind veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale, însă interpretarea acestora poate varia în funcție de tipul cheltuielilor, proiectele finanțate sau fondurile atrase.
