Privatizarea Petrom este una dintre cele mai controversate operațiuni din economia post-decembristă. Contractul de privatizare încheiat în timpul guvernării Năstase a fost finalizat în anul 2003. Documentul a inclus o anexă cheie, care le oferă angajaților companiei dreptul de a deveni acționari. În acest context, angajații Petrom solicită daune uriașe statului român, care riscă falimentul.
Privatizarea Petrom. Mai precis, salariații Petrom din perioada octombrie 1997-septembrie 2004 au avut oportunitatea să achiziționeze acțiuni. Achiziția s-a derulat în marja a maxim 8% din capitalul social deținut de stat. Aceasta a inclus acțiuni la prețul de cumpărare al grupului austriac, adică 0,2165 lei/titlu.
Un subterfugiu din contract atrage 9 miliarde de euro din bugetul de stat
Conform multor surse citate de Libertatea.ro, privatizarea Petrom a inclus un detaliu care a încurajat susținerea de către angajați a procesului de privatizare. Este vorba de un subterfugiu care poate face o gaură de 9 miliarde de euro în bugetul României. Judecătorii au decis că Guvernul României nu și-a respectat legea, potrivit
Prevederea le oferea acces foștilor salariați la un pachet semnificativ de acțiuni. Însă guvernele care s-au succedat în ultimii 20 de ani au ignorat deliberat aplicarea dreptului angajaților. Prin urmare, peste 23.000 de foști angajați ai Petrom au rămas fără acțiunile care li se cuvin conform contractului. Conflictul juridic generat de acest caz a evoluat până la criza actuală.
Privatizare Petrom. În 2015, foștii salariați au dat Guvernul în judecată
De menționat că în anul 2015, foștii salariați ai Petrom au intentat un proces Guvernului României, reclamând respectarea legii. Apoi, în 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în favoarea acestora. Instituția a stabilit că statul român este obligat să ofere acțiuni foștilor angajați în limita a 8% din capitalul social Petrom, la prețul din momentul privatizării.
Fiecare zi de întârziere vine cu o amendă de 1.000 de lei pentru fiecare angajat
În egală măsură, instanța a impus și o amendă de 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere a aplicării deciziei, calculată pentru fiecare fost angajat afectat de întâziere.
Cu toate că hotărârea ICCJ a fost definitivă, guvernele care s-au succedat după Cabinetul Năstase au evitat fără excepție punerea în aplicare a acesteia. În consecință, datoriile rezultate au continuat să se acumuleze. La acest moment, suma datorată foștilor angajați depășește 9 miliarde de euro. Mai mult, aceasta crește cu fiecare zi de întârziere. Valoarea finală a debitului depășește cu mult capitalul social vizat inițial de angajați.
CITEȘTE ȘI: OMV Petrom, în cădere liberă! Gigantul energiei anunță o scădere uriașă a consumului în România!
Privatizare Petrom. Autoritățile au ignorat sistematic deciziile instanțelor
În anul 2021, un grup de salariați care dețin acțiuni OMV Petrom a decis să fie reprezentat de Petro Active Investments Company SA, o companie care o susține în demersurile sale juridice. S-a înființat societatea Petro Active Investments Company SA, care deține toate drepturile, garanțiile și creanțele dobândite de 8.453 de salariați, prin decizia ÎCCJ din 2019. Firma a întreprins mai multe acțiuni legale pentru a se ajunge la aplicarea hotărârii judecătorești. Cazurile sunt pe rolul Curții de Apel București.
Fondatorii companiei, Elisei Crăciun, Luciana Rădulescu și Leonida Daniel Turbatu, au investit diferite resurse. Mai mult, au făcut demersuri pentru a obține compensațiile datorate de stat foștilor angajați Petrom. Însă toate aceste eforturi au fost ignorate de guvernele din ultimii ani, care nu au implementat decizia instanței.
Cabinetul Ciucă a încercat o alba-neagra cu angajații
În 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă le-a propus foștilor angajați Petrom o ofertă care reducea a pachetul de acțiuni la doar 1% din total, foarte departe de procentul de 8% stabilit de instanță. Această propunere a creat revoltă în rândul foștilor angajați. Mulți dintre aceștia au continuat acțiunile în instanță față de guvernul român.
În decembrie 2022, Curtea de Apel București a anunțat respingerea ofertei guvernului. Instanța a decis acordarea către angajați a 8% din acțiuni. Iar decizia trebuie aplicată integral. Mai mult, pentru a forța implementarea, CAB a impus o amendă de 20% din valoarea salariului mediu brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Este o sancțiune aplicată din acel moment inclusiv actualului premier, Marcel Ciolacu.
Diferendul pe termen lung atrage într-un ritm galopant creșterea datoriei Guvernului. Care a atins colosala sumă de 9 miliarde de euro și care crește în fiecare zi de întârziere.
