Cerbul lopătar, dispărut din zonele de deal și câmpie timp de decenii, este reintrodus în pădurile României. Programe ale AJVPS și ale Ministerului Mediului au dus populația la aproape 8.000 de exemplare. În Iași, specia revine după 100 de ani.
Cerbul lopătar, una dintre cele mai spectaculoase specii de erbivore din fauna României, revine în pădurile din care a dispărut în urmă cu zeci de ani. După aproape un secol de absență în unele regiuni, programele de repopulare derulate de Asociațiile Județene ale Vânătorilor și Pescarilor Sportivi în colaborare cu autoritățile de mediu dau primele rezultate vizibile.
În județul Iași, cerbul lopătar nu mai fusese observat în sălbăticie de aproape o sută de ani. În anul precedent, AJVPS Iași a lansat unul dintre cele mai ambițioase proiecte de reintroducere. Asociația a achiziționat 25 de exemplare din rezervații din România și Polonia și a amenajat un țarc special de aclimatizare, unde animalele au fost monitorizate înainte de eliberarea în sălbăticie.
„Am amenajat țarcul ăsta de aclimatizare și deja avem 15 pui făcuți în țarc”, a declarat Marian Sebastian Florea, directorul AJVPS Iași. Reproducerea în captivitate a depășit așteptările inițiale. În libertate vor ajunge în total 51 de cerbi lopătari, semn că programul de adaptare a funcționat mai bine decât estimau inițial specialiștii.
O specie dispărută din cauza schimbărilor de mediu și a presiunii antropice
Cerbul lopătar a suferit una dintre cele mai severe scăderi ale populației dintre mamiferele mari din România. Specialiștii explică faptul că dispariția speciei a avut la bază o combinație de factori care s-au amplificat în prima jumătate a secolului trecut.
„Perioadele celor două războaie mondiale au generat un colaps demografic, extinderea agriculturii intensive, pierderea pădurilor de foioase au eliminat specia aceasta”, a explicat Mircea Lazăr, profesor la Universitatea de Științele Vieții din Iași.
Pe lângă distrugerea habitatelor, schimbările climatice au contribuit la instabilitatea ecosistemelor în care cerbul lopătar se reproduce și se hrănește. Vânătoarea excesivă și braconajul, în perioade în care legislația era minimă sau ineficientă, au accelerat declinul.
Reintroducerea speciei este privită astăzi ca o formă de reparație ecologică necesară, în condițiile în care multe zone forestiere au început să fie gestionate mai atent, iar biodiversitatea a devenit o prioritate pentru instituțiile de mediu.
Programele de repopulare din alte județe: Botoșani, un exemplu de succes
Iașul nu este singurul județ în care se desfășoară proiecte de repopulare. În Botoșani, cerbul lopătar a fost reintrodus încă din urmă cu 14 ani, când 60 de exemplare au fost eliberate în pădurile locale. Populația a crescut constant, iar specialiștii estimează că în prezent numără aproximativ 200 de animale.
Acest ritm de multiplicare arată că speciile mari se pot adapta din nou la ecosistemele din care au dispărut, dacă există un management adecvat al habitatelor. Regiunile împădurite din nordul Moldovei, care combină zone de foioase cu deschideri naturale, oferă un mediu propice pentru cerbul lopătar.
Și în alte județe există proiecte similare, implementate prin colaborări între asociațiile locale de vânători, administrațiile forestiere și autoritățile de mediu. Succesul acestora depinde de calitatea habitatelor și de măsurile de protecție care descurajează braconajul.
Populația națională ajunge la 8.000 de exemplare, potrivit Ministerului Mediului
Reintroducerea cerbilor lopătari în mai multe regiuni ale țării a dus la o creștere semnificativă a populației. Potrivit Ministerului Mediului, România are în prezent aproape 8.000 de exemplare, o cifră considerabil mai mare decât estimările din urmă cu două-trei decenii.
Creșterea este rezultatul mai multor factori care s-au suprapus: programe de repopulare, măsuri mai stricte de combatere a braconajului, extinderea ariilor protejate și regenerarea unor ecosisteme forestiere. De asemenea, colaborarea dintre organizațiile de vânători și instituțiile științifice a contribuit la o gestionare mai atentă a speciilor, prin monitorizare constantă și control riguros al habitatelor.
România rămâne una dintre țările europene cu un potențial ridicat pentru dezvoltarea populațiilor de mari erbivore. Pădurile de foioase, zonele colinare și câmpiile împădurite pot susține populații stabile, dacă sunt protejate de fragmentarea habitatelor și de presiunea urbanizării.
De ce sunt esențiale aceste proiecte pentru biodiversitate
Reintroducerea cerbului lopătar este percepută de specialiști drept o investiție ecologică cu efect pe termen lung. Prezența speciei contribuie la echilibrul ecosistemelor forestiere, deoarece influențează vegetația, ajută la regenerarea naturală a pădurilor și face parte din lanțul trofic natural.
Cerbul lopătar este, de asemenea, o specie cu valoare culturală și naturală. În unele regiuni ale Europei, prezența sa este asociată cu păduri sănătoase și bine gestionate. În România, revenirea speciei în zone din care a dispărut de aproape un secol este un semn că anumite ecosisteme își recapătă vitalitatea.
Dezvoltarea populațiilor de erbivore mari poate avea și beneficii turistice, în special în zonele unde se dezvoltă ecoturismul sau turismul de observare a animalelor în habitat natural. Regiunile care reușesc să combine conservarea cu dezvoltarea locală pot transforma astfel de proiecte într-un avantaj economic.
