Anul 2025 se anunță anul unei crize economice de proporții, la nivel global, cu restructurări de personal în toate marile industrii. România se înscrie și ea în această categorie, criza la nivel național fiind accentuată de politicile de austeritate prevăzute de așa-zisa ordonanță trenuleț.
Mai multe companii private din țara noastră, unele de succes, au anunțat concedieri colective. Din păcate, direcția va continua și în lunile următoare.
Contextul economic global și deciziile Guvernului duc la concedieri în lanț
Sorina Faier, specialist în HR, apreciază că valul important de restructurări în diverse industrii a fost „cauzat atât de contextul economic global, cât și de schimbările fiscale adoptate de Guvern”. Principalele sectoare afectate sunt chiar cele de succes, precum industria auto, IT, construcțiile și agricultura. Rezultatul înseamnă mii de locuri de muncă pierdute și o scădere vizibilă a a investițiilor.
„Sectorul auto, unul dintre cei mai mari angajatori din România, a suferit restructurări masive, în special în zona producției de componente. Cererea globală pentru autoturisme a scăzut cu aproximativ 12% în prima jumătate a anului 2025, ceea ce a afectat lanțurile de aprovizionare și producție. Companiile producătoare de piese auto din România, care exportă majoritar în Germania și Franța, au fost nevoite să reducă personalul cu până la 15%. Fabrici din județele Argeș, Timiș și Brașov au anunțat concedieri colective, afectând peste 5.000 de angajați”, arată expertul în resurse umane pentru Ziare.com.
Domeniile vedetă, IT-ul și construcțiile, sunt printre cele mai afectate
Însă și sectorul IT, figurând cu cele mai mari salarii în România, este afectat dramatic, nemaputând beneficia de scutirile de taxe fiscale.
„Industria IT, care până în 2024 beneficia de facilități fiscale semnificative, a fost grav afectată de eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru programatori. Aproximativ 80.000 de angajați din IT nu mai beneficiază de această scutire, ceea ce a dus la o creștere a costurilor salariale pentru angajatori. Drept urmare, multe companii de outsourcing și software au redus echipele sau au relocat operațiuni în alte țări din Europa de Est. Se estimează că peste 10.000 de locuri de muncă au fost afectate în primele 6 luni ale anului”, arată experta.
În egală măsură, construcțiile au fost un alt sector extrem de afectat de noile măsuri fiscale. Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru muncitorii din acest sector, ceea ce a generat o creștere a costurilor salariale cu aproximativ 35%. În plus, reintroducerea taxei pe stâlp, aplicată construcțiilor industriale și comerciale, a pus o presiune suplimentară asupra firmelor de construcții.
În consecință, în primele 3 luni ale anului, sectorul a pierdut aproximativ 20.000 de locuri de muncă, preponderent în proiectele rezidențiale și industriale. Dezvoltatorii imobiliari au încetinit sau chiar oprit proiectele aflate în fază incipientă, afectând subcontractorii și furnizorii de materiale aferenți.
Fermierii se confruntă cu dificultăți majore
Nu în ultimul rând, schimbările fiscale au afectat sectorul agricol, eliminarea facilităților pentru angajați generând o creștere a costurilor de producție cu aproximativ 25%. Fermierii au avut mari dificultăți financiare, datorate în special creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte. Aproximativ 12.000 de angajați sezonieri din agricultură au fost disponibilizați. În ansamblu, producția de cereale a scăzut cu 8% față de 2023.
În industria alimentară, companiile au raportat reduceri de personal de până la 10%, în special în fabricile de procesare a cărnii și lactatelor, mai punctează expertul în HR pentru sursa citată.
