Un proiect de lege aflat în dezbatere în Parlamentul României propune introducerea unui nou tip de concediu plătit, acordat direct de angajator, fără necesitatea prezentării de documente medicale justificative pentru angajat. Inițiativa vizează în mod special prevenirea epuizării profesionale burnout, un fenomen tot mai recunoscut la nivel internațional, dar încă neacoperit explicit de legislația muncii din România.
Potrivit proiectului, zilele libere plătite pentru refacere profesională ar urma să fie stabilite prin contract colectiv de muncă sau prin regulament intern al unității, ceea ce înseamnă că nu ar fi o regulă automată pentru toți angajații, ci depinde de condițiile fiecărei companii.
Inițiatorii propunerii consideră că măsura este necesară pe fondul creșterii stresului la locul de muncă și al riscurilor psihosociale asociate condițiilor moderne de muncă.
De ce ar fi necesar acest nou tip de concediu
Proiectul de lege se bazează pe definiția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind epuizarea profesională (burnout), o stare legată de stresul cronic la locul de muncă. Deși OMS recunoaște burnout ca fenomen asociat activității profesionale, legislația muncii din România nu prevede până acum în mod expres instrumente juridice pentru gestionarea sa.
Potrivit Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), aproximativ un sfert dintre lucrătorii europeni raportează niveluri semnificative de stres profesional, cu impact asupra productivității și sănătății. Aceste date au fost utilizate ca fundal pentru argumentarea noii inițiative legislative.
În prezent, în România, măsurile de prevenire a epuizării profesionale depind în mare măsură de inițiative voluntare ale angajatorilor, iar lucrătorii nu dispun de instrumente juridice clare pentru a semnala situații de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat.
Ce prevede proiectul: măsuri pentru angajatori și angajați
Definiția epuizării profesionale
Proiectul introduce o definiție clară a epuizării profesionale, adaptată din Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11), astfel:
senzație persistentă de epuizare sau consumare a resurselor de energie;
distanțare mentală față de activitatea profesională, inclusiv sentimente de negativism sau cinism;
diminuarea eficienței și a sentimentului de realizare profesională.
Prin această definiție, fenomenul este tratat ca un aspect profesional — fără caracter medical obligatoriu — ceea ce diferențiază noul concediu de concediul medical clasic, care impune prezentarea de acte medicale.
Obligațiile angajatorilor
Proiectul prevede că angajatorii au obligația de a informa anual salariații privind riscurile de epuizare profesională și modalitățile de prevenire:
furnizarea de materiale informative;
sesiuni interne de instruire;
includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la locul de muncă.
Pentru angajatorii cu peste 50 de salariați, proiectul prevede și obligații suplimentare:
elaborarea anuală a unui plan de prevenire a epuizării profesionale;
realizarea unei evaluări interne a riscurilor psihosociale;
instituirea unui mecanism confidențial de sesizare a situațiilor de epuizare, fără riscul unor consecințe negative pentru angajați.
Aceste cerințe vin în completarea măsurilor deja existente în Codul Muncii privind protecția sănătății și securității în muncă, unde angajatorii trebuie să evalueze și să gestioneze riscurile generale la locul de muncă.
Zile de concediu pentru refacere profesională
Principala noutate este introducerea zilelor de concediu pentru refacere profesională, pe care angajații le pot solicita la cerere, fără justificări medicale. Aceste zile libere:
vor fi acordate de angajator;
nu vor necesita documente medicale;
sunt independente de concediul de odihnă legal deja prevăzut în Codul Muncii.
Această prevedere ar crea un mecanism juridic de recunoaștere a unor situații în care un salariat are nevoie de pauză pentru gestionarea stresului profesional, fără a fi nevoit să intre în concediu medical.
Sprijin psiho-emoțional și reorganizarea muncii
Pe lângă zilele libere, angajații ar putea beneficia de acces la activități de sprijin psiho-emoțional profesional, organizate de angajator. Participarea la aceste activități ar fi voluntară și cu respectarea confidențialității.
De asemenea, angajații ar avea dreptul de a solicita o discuție formală privind reorganizarea sarcinilor sau volumul de muncă, fără a suferi consecințe profesionale negative.
Costurile de sprijin
Angajatorul poate decide să suporte parțial sau integral costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional. Această libertate decizională ar putea stimula angajatorii să creeze programe preventive, dar nu îi obligă în mod direct să finanțeze astfel de servicii.
Cum se diferențiază de concediul medical clasic
Concediul pentru refacere profesională propus nu se suprapune cu concediul medical tradițional, reglementat de lege și care necesită acte medicale. Concediul medical oferă indemnizații bazate pe baza de cotizare și cerințele CNAS, în timp ce noul tip de zile libere ar fi acordat direct de angajator, fără raport medical și fără implicarea Casei de Asigurări de Sănătate.
Concediul medical în România are reguli bine stabilite privind durata, documentele și plata indemnizației. În mod normal, angajatul trebuie să prezinte certificat medical emis de medic, iar indemnizațiile sunt calculate în funcție de stagiul de cotizare și diagnosticul medical.
