Concentrarea terenurilor agricole accelerează în România
Campania de depunere a cererilor unice de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru anul 2026 s-a încheiat cu rezultate care confirmă o tendință tot mai pronunțată în agricultura românească: numărul fermierilor este în scădere, dar suprafața medie a exploatațiilor agricole crește constant. Datele oficiale prezentate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că în acest an au fost depuse 671.334 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare.
Cifrele campaniei 2026: mai puțini fermieri, mai mult teren
Comparativ cu anul anterior, numărul cererilor de plată depuse la APIA a scăzut cu 37.018, în timp ce suprafața solicitată la plată a crescut cu peste 38.000 de hectare. Această evoluție reflectă procesul de concentrare a terenurilor agricole în mâinile unor exploatații din ce în ce mai mari, un fenomen observat în ultimii ani în întreaga Europă, dar cu o viteză remarcabilă în România.
"Datele spun o poveste interesantă, aproape pe dos față de reflexul clasic: mai puține cereri, dar mai mult teren declarat. Acest lucru indică faptul că micii fermieri renunță treptat la activitate, iar terenurile sunt preluate de exploatații agricole comerciale mai mari", au explicat reprezentanții APIA.
Județele cu cele mai mari suprafețe declarate
Din punct de vedere teritorial, județul Timiș se menține pe primul loc în topul suprafețelor declarate la plată, urmat de județele Constanța, Dolj, Teleorman și Brăila. Aceste județe, situate în Câmpia Română și în zona de câmpie a Banatului, beneficiază de cele mai fertile soluri și de cele mai favorabile condiții pentru agricultura de masă.
La polul opus, județele montane și de deal înregistrează cele mai mici suprafețe declarate, ceea ce reflectă specificul agricol al acestor zone, dominat de mici gospodării și exploatații familiale.
Implicații pentru micii fermieri și politica agricolă
Scăderea numărului de fermieri mici și mijlocii ridică îngrijorări cu privire la viitorul satului românesc și la securitatea alimentară pe termen lung. Experții în agricultură atrag atenția că dispariția gospodăriilor mici ar putea duce la abandonarea zonelor rurale montane și de deal, cu efecte negative asupra peisajului, biodiversității și structurii sociale a comunităților rurale.
Ministerul Agriculturii a anunțat că ia în considerare introducerea unor măsuri suplimentare de sprijin pentru micii fermieri, inclusiv plăți redistributive și programe de dezvoltare rurală destinate zonelor defavorizate. Cu toate acestea, fondurile disponibile prin Politica Agricolă Comună rămân limitate, iar competiția pentru resurse este acerbă.
Perspectiva financiară: când intră banii în conturi
APIA a demarat deja procesul de autorizare a plăților, iar fermierii încep să primească subvențiile în conturi. Pentru campania 2026, cuantumul plăților pe hectar se menține la nivelul anului anterior, cu aproximativ 180-200 euro pe hectar pentru plățile directe, la care se adaugă plățile coupled și alte scheme de sprijin.
Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că instituția pe care o conduce prioritizează plățile către fermierii care au îndeplinit toate condițiile de eligibilitate și că nu vor exista întârzieri semnificative față de calendarul anunțat.
Concluzie
Campania APIA 2026 confirmă transformările profunde prin care trece agricultura românească: tranziția de la mici gospodării familiale la exploatații agricole comerciale de dimensiuni industriale. Această evoluție aduce avantaje în termeni de eficiență și productivitate, dar ridică și întrebări importante despre viitorul comunităților rurale și despre modul în care România își gestionează patrimoniul agricol. Pentru decidenți, provocarea constă în găsirea unui echilibru între modernizare și păstrarea specificului rural tradițional.
Surse: APIA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, revista-ferma.ro, agrointel.ro
