Guvernul României pregătește o ordonanță de urgență prin care suspendă, până la 31 decembrie 2025, aproape toate programele de finanțare gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
Măsura vine în contextul presiunilor bugetare și al nevoii de reorganizare a cheltuielilor publice, însă sunt prevăzute patru excepții majore.
Astfel, programele Rabla Clasic, Rabla Plus, programul pentru protecția speciilor de faună sălbatică și prima de sechestrare forestieră vor continua să fie finanțate, beneficiind de alocări speciale, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Anunțul vine într-un moment în care numeroși beneficiari și companii erau în așteptarea lansării unor programe mult solicitate, precum subvențiile pentru panouri fotovoltaice și infrastructură energetică, care vor fi amânate.
Fondurile alocate prin PNRR pentru pădurile noi
O modificare semnificativă a ordonanței privește prima de sechestrare forestieră, un sprijin acordat proprietarilor de terenuri care plantează și întrețin păduri. Aceasta va fi susținută financiar prin fonduri europene din PNRR.
Decizia Guvernului urmărește să sprijine politicile de mediu ale Uniunii Europene, în special obiectivele privind stocarea carbonului și creșterea suprafețelor împădurite. În acest sens, proprietarii de terenuri vor continua să beneficieze de o compensație anuală pentru rolul pădurilor nou-înființate în reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Valoarea primei de sechestrare forestieră a fost majorată
În aprilie 2025, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat o majorare semnificativă a valorii primei de sechestrare forestieră: de la 456 de euro pe hectar la 640 de euro pe hectar, pe an.
Sprijinul este acordat pentru fiecare hectar de pădure nou plantată și întreținută. Beneficiarii sunt proprietarii de terenuri care își asumă obligația de a menține pădurea, conform regulilor stabilite în cadrul programului finanțat prin PNRR.
Potrivit Guvernului, acest sprijin are ca scop încurajarea împăduririlor și contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate de România privind neutralitatea climatică și reducerea emisiilor de carbon.
Programele Rabla rămân active, dar cu fonduri limitate
În ceea ce privește programele Rabla Clasic și Rabla Plus, Guvernul a anunțat că acestea vor continua să fie finanțate, însă plafonul total pentru anul 2025 va fi limitat la 200 de milioane de lei.
Cele două programe au avut, în ultimii ani, o cerere foarte mare din partea populației și a companiilor. Prin Rabla Clasic, statul oferă tichete pentru casarea mașinilor vechi, iar prin Rabla Plus, proprietarii de vehicule pot accesa subvenții pentru achiziționarea de automobile electrice sau hibride.
Totuși, potrivit Ministerului Mediului, bugetul redus va face ca numărul beneficiarilor să fie mai mic decât în anii anteriori.
Programul pentru protecția faunei sălbatice, păstrat în ordonanță
Un alt program exceptat de la suspendare vizează protecția speciilor de faună sălbatică. Guvernul a decis să continue finanțarea instalării de garduri electrice, echipamente de protecție și alte dispozitive speciale pentru prevenirea conflictelor dintre animale sălbatice și comunitățile umane.
Pentru anul 2025, alocarea financiară este de 30 de milioane de lei, sumă destinată reducerii pagubelor provocate de urși, mistreți și alte specii care ajung frecvent în apropierea zonelor locuite.
Programe suspendate până la 31 decembrie 2025
Pe lângă aceste excepții, toate celelalte programe gestionate de AFM vor fi suspendate până la finalul anului viitor. Printre acestea se numără și proiecte majore precum:
Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public;
Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice;
alte scheme de sprijin pentru panouri fotovoltaice, energie verde și eficiență energetică.
Guvernul motivează această decizie prin necesitatea de a reanaliza strategia de finanțare a proiectelor din Fondul de Mediu, în funcție de bugetul disponibil și de prioritățile PNRR.
Posibilitatea de finanțare prin memorandum special
Ordonanța de urgență prevede și o clauză de flexibilitate. În cazuri temeinic justificate, Executivul poate aproba, prin memorandum, derularea unor proiecte suplimentare în perioada suspendării programelor. Această derogare ar putea fi aplicată pentru proiecte strategice, cu impact economic sau relevanță internațională.
Totuși, aprobările vor fi acordate punctual și vor necesita redimensionarea alocărilor bugetare, ceea ce înseamnă că vor fi analizate strict, de la caz la caz.
Declarațiile ministrului Mediului, Diana Buzoianu
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat anterior că Executivul a luat această decizie din cauza presiunilor bugetare și a faptului că fondurile alocate programelor gestionate de AFM trebuie reconfigurate.
„Guvernul nu este în situația în care să lanseze două programe de subvenționare a panourilor fotovoltaice în acest an. Toate programele gestionate de AFM vor fi reanalizate în perioada următoare, pentru a ne asigura că fondurile sunt utilizate eficient.”
Declarația confirmă faptul că proiectele privind tranziția energetică nu au fost abandonate, însă vor fi reorganizate, iar lansarea lor va depinde de resursele financiare disponibile.
