Armata germană își conturează scenarii medicale pentru un posibil conflict între NATO și Rusia, estimând că în cazul unor lupte de mare intensitate ar putea apărea până la 1.000 de răniți zilnic.
Afirmațiile aparțin medicului-șef al Bundeswehr-ului, Ralf Hoffmann, care a explicat pentru Reuters că pregătirile militare europene au fost accelerate după invazia Ucrainei din 2022.
„În mod realist, vorbim despre o cifră de aproximativ 1.000 de soldaţi răniţi pe zi”, a declarat Hoffmann. El a precizat că numărul real va depinde de amploarea și intensitatea luptelor, dar și de unitățile implicate.
Această estimare se bazează pe analizele făcute în urma războiului din Ucraina, unde dinamica frontului s-a schimbat radical față de conflictele anterioare.
Lecțiile din Ucraina
„Natura războiului s-a schimbat dramatic în Ucraina”, a spus Hoffmann. Dacă în trecut majoritatea rănilor erau cauzate de arme de foc ușoare, acum dronele și munițiile ghidate au devenit principalele surse de pierderi. Artileria și atacurile aeriene cu drone domină confruntările, transformând zone întregi în spații extrem de periculoase.
Soldații ucraineni descriu linia frontului ca pe un „coridor mortal”, de aproximativ zece kilometri pe fiecare parte, unde dronele ambelor armate supraveghează permanent terenul. În acest context, evacuarea răniților devine dificilă.
„Ucrainenii adesea nu îşi pot evacua răniţii suficient de rapid întrucât dronele zumzăie deasupra lor peste tot”, a explicat medicul german. De aici apare nevoia unei strategii medicale care să permită menținerea în viață a soldaților pentru mai multe ore, direct pe câmpul de luptă, înainte ca aceștia să fie transportați la spitale militare.
Transport și infrastructură medicală
Germania analizează în prezent soluții pentru transportul răniților în condiții de siguranță. Printre acestea se numără trenurile-spital, un mecanism deja utilizat de Ucraina pentru evacuări rapide. Hoffmann a confirmat că Bundeswehr ia în calcul atât trenuri și autobuze spital, cât și extinderea utilizării elicopterelor și avioanelor pentru evacuare.
Serviciul medical militar german dispune în prezent de aproximativ 15.000 de angajați. Numărul ar urma să crească, în paralel cu crearea unor capacități suplimentare de tratament. Planurile vizează asigurarea a circa 15.000 de paturi de spital dintr-un total național de aproximativ 440.000.
„Flexibilitatea și rapiditatea evacuării sunt esențiale. Avem nevoie de opțiuni multiple de transport, inclusiv terestre și aeriene”, a subliniat Hoffmann.
Rusia respinge scenariile
În timp ce oficialii NATO estimează că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva Alianței începând cu anul 2029, Moscova respinge categoric aceste scenarii, catalogându-le drept propagandă menită să justifice creșterea cheltuielilor militare occidentale.
Kremlinul a insistat în mai multe rânduri că armata rusă nu are planuri de agresiune împotriva NATO, însă în capitalele europene pregătirile militare și medicale continuă în ritm accelerat.
Pregătiri la nivel european
Nu doar Germania ia în calcul scenarii de război de mare intensitate. Statele europene membre NATO analizează logistica necesară pentru a face față unor pierderi masive. Invazia Ucrainei a demonstrat că ritmul și amploarea confruntărilor moderne pot depăși cu mult standardele de acum două decenii.
Dronele, artileria de mare precizie și atacurile electronice au schimbat complet modul în care sunt purtate luptele. Astfel, și serviciile medicale militare trebuie să se adapteze.
Impactul asupra opiniei publice
Declarațiile oficialului german vin într-un moment de dezbatere intensă în Europa despre nivelul real al pregătirilor militare. Estimarea de 1.000 de răniți pe zi atrage atenția asupra costurilor umane uriașe pe care le-ar presupune un conflict direct NATO–Rusia.
Specialiștii subliniază că asemenea scenarii sunt folosite pentru planificare și nu reprezintă predicții certe. Totuși, pentru opinia publică din Germania și din alte state europene, asemenea cifre ridică întrebări legate de resursele sistemelor sanitare și de capacitatea lor de a răspunde în situații de criză.
