Puțini știu că în spatele actualului Bulevard Regina Elisabeta din București se ascunde o istorie fascinantă, care începe în urmă cu mai bine de un secol.
Nu doar că este prima arteră construită cu statut oficial de bulevard, dar traseul său a fost martorul transformărilor arhitecturale, culturale și politice prin care a trecut orașul.
Viziunea modernă a lui Pache Protopopescu
Între anii 1888 și 1891, Pache Protopopescu, primar vizionar al Bucureștiului, a trasat ceea ce avea să devină primul bulevard al orașului. Edilul și-a dorit să creeze o arteră largă, modernă, care să rivalizeze cu marile bulevarde europene. Astfel, în fața clădirii care găzduia Academia, actuala Universitate, a apărut un drum larg și drept, care a rămas ani la rând cunoscut simplu sub numele de „bulevard”.
Ulterior, i s-a spus Bulevardul Academiei, pentru ca în anul 1930 să primească o denumire regală, Bulevardul Regina Elisabeta, în onoarea primei regine a României. Trecutul său, însă, nu a fost lipsit de schimbări: în perioada comunistă a devenit Bulevardul 6 Martie, apoi Bulevardul Gheorghiu-Dej, revenind abia în 1995 la numele pe care îl cunoaștem astăzi.
Un loc unde cultura și arhitectura se întâlnesc
De-a lungul vremii, bulevardul a fost comparat adesea cu Broadway, datorită efervescenței culturale care îl definea. Aici se aflau cinematografe, teatre, sedii de instituții importante și monumente dedicate unor figuri esențiale ale istoriei României, precum Mihail Kogălniceanu și Ion Brătianu.
Clădiri precum actualul sediu al Primăriei Generale, fostul Minister al Lucrărilor Publice sau Arhivele Naționale dau și azi farmec locului.
