Poziția publică adoptată de liderul USR, Dominic Fritz, după publicarea investigației Recorder despre sistemul judiciar apare într-un moment juridic precis.
Declarațiile privind necesitatea „rescrierii legilor justiției” și acuzațiile referitoare la un „aranjament imoral și antidemocratic” între politicieni și magistrați sunt formulate exact în perioada în care dosarul său cu Agenția Națională de Integritate reintră pe rolul instanțelor, după ce a fost blocat aproape un an printr-o manevră procedurală.
Ieșirea publică nu este una abstractă sau teoretică. Ea vizează direct cadrul legislativ în baza căruia Dominic Fritz este judecat și care, în cazul unei decizii definitive nefavorabile, poate duce la pierderea mandatului de primar al municipiului Timișoara.
Declarația care deschide conflictul public
Pe 11 decembrie, Dominic Fritz a publicat pe Facebook un mesaj dur, în care a legat investigația Recorder de o critică frontală a actualei legislații din justiție.
„Miza este rescrierea legilor justiției. Legile în vigoare sunt rezultatul unui târg murdar între politicieni și niște oameni obedienți din Justiție, un aranjament profund imoral și antidemocratic”, a scris liderul USR.
Mesajul a fost preluat rapid în spațiul public și a devenit una dintre cele mai radicale poziții politice exprimate după apariția documentarului. Contextul juridic în care apare această declarație este însă esențial pentru a înțelege miza reală a discursului.
Raportul ANI și acuzația care îl vizează direct
În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate a anunțat oficial că a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul lui Dominic Fritz. Potrivit ANI, în campania electorală din 2020, Fritz a contractat un împrumut de 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, membru USR.
Ulterior, în anul 2022, Răzvan Negrișanu a devenit consilier local, iar Dominic Fritz a semnat un referat de aprobare pentru un proiect de Hotărâre de Consiliu Local privind un Plan Urbanistic Zonal în care era implicată societatea reprezentată de Negrișanu.
ANI a apreciat că această succesiune de fapte se încadrează în definiția conflictului de interese prevăzută de legislația administrativă în vigoare.
Reacția lui Dominic Fritz a fost imediată și vehementă.
„Este un demers absurd și complet neacoperit de fapte. Iar eu voi combate în instanță toată bizareria menită să mi se lipească și mie o etichetă de pătat politic”, a declarat primarul Timișoarei.
Manevra procedurală care a blocat procesul
Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Timișoara, iar strategia juridică adoptată de echipa lui Dominic Fritz a vizat contestarea cadrului legal însuși. Avocații acestuia au ridicat o excepție de neconstituționalitate privind prevederi din Codul administrativ și Legea ANI.
Argumentele au fost legate de lipsa unui prag valoric clar pentru conflictul de interese și de caracterul disproporționat al sancțiunii, care poate duce la pierderea mandatului. Curtea de Apel Timișoara a admis sesizarea Curții Constituționale, ceea ce a avut un efect procedural major.
Judecata pe fond a fost suspendată automat, deoarece în contencios administrativ instanța nu poate continua analiza cauzei până la pronunțarea CCR. În practică, această decizie a „înghețat” dosarul pe termen nedefinit, cunoscut fiind ritmul lent al soluționării excepțiilor de neconstituționalitate.
Intervenția ÎCCJ și schimbarea completă a situației
Agenția Națională de Integritate a atacat la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia de sesizare a CCR. Cu aproximativ două săptămâni înainte ca Dominic Fritz să lanseze atacul public la adresa legilor justiției, ÎCCJ a admis recursul ANI.
Instanța supremă a dispus reluarea judecării pe fond a procesului, anulând efectul blocajului procedural. Decizia ÎCCJ a readus dosarul într-o etapă critică, în care faptele urmează să fie analizate strict în raport cu legislația în vigoare.
Este exact acest cadru legal – criticat ulterior de Fritz ca fiind rezultatul unui „târg murdar” – cel care va sta la baza soluției finale.
Pensionări, schimbări și reluarea de la început
La momentul admiterii excepției de neconstituționalitate, Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara era condusă de judecătoarea Adina Pokker. Aceasta s-a pensionat ulterior, la 50 de ani, iar după câteva luni a câștigat concursul pentru funcția de secretar general al Primăriei Timișoara, instituție condusă de Dominic Fritz.
Surse judiciare au indicat că și judecătoarea care a admis sesizarea CCR și-a depus dosarul de pensionare. Consecința este că dosarul lui Dominic Fritz va fi preluat de un alt complet, iar judecata va începe de la zero, după aproape un an de stagnare.
