România nu traversează o criză financiară, însă nici nu se mai află într-o zonă economică stabilă, arată cel mai recent sondaj privind riscurile sistemice publicat de Banca Națională a României.
Documentul reflectă percepția principalelor instituții bancare asupra vulnerabilităților economiei și asupra factorilor care ar putea amplifica instabilitatea în perioada următoare.
Analiza indică faptul că sistemul financiar rămâne stabil, însă acumularea mai multor riscuri simultane poate deveni problematică în cazul apariției unui șoc economic.
Printre acestea se află deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele externe, presiunile asupra mediului de afaceri și creșterea costurilor pentru debitori.
Dezechilibrele macroeconomice rămân principala vulnerabilitate
Băncile participante la sondaj consideră că deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă cel mai important risc pentru economie. Situația este generată de două probleme structurale: deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
Deficitul bugetar apare atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar deficitul de cont curent reflectă faptul că România importă mai mult decât exportă.
Combinația celor două fenomene crește dependența de finanțare externă și expune economia la schimbări ale contextului internațional, cum ar fi creșterea dobânzilor sau reducerea investițiilor.
Potrivit BNR, aceste dezechilibre nu produc efecte imediate, dar pot amplifica vulnerabilitatea economiei în perioade de incertitudine.
Relația dintre bănci și finanțele publice
Un alt element urmărit atent de Banca Națională este legătura dintre sistemul bancar și finanțarea statului. Instituțiile de credit sunt printre principalii cumpărători de titluri de stat, ceea ce oferă guvernului o sursă stabilă de finanțare.
Această relație are însă și un potențial risc. Dacă situația finanțelor publice se deteriorează, costurile de împrumut pot crește, iar presiunea se poate transmite rapid către sectorul bancar și către economie, prin dobânzi mai ridicate și reducerea creditării.
BNR subliniază că sistemul bancar rămâne solid și bine capitalizat, dar această interdependență trebuie monitorizată atent.
Presiuni asupra creditelor și asupra mediului de afaceri
Sondajul evidențiază o creștere moderată a riscului de nerambursare a creditelor, atât în rândul firmelor, cât și al populației. Creșterea costului vieții, dobânzile mai ridicate și încetinirea economică pot reduce capacitatea unor debitori de a-și plăti obligațiile financiare.
IMM-urile sunt considerate printre cele mai vulnerabile, în special cele cu marje de profit reduse și lichiditate limitată.
În același timp, gospodăriile cu credite contractate în perioada dobânzilor scăzute sunt mai expuse la fluctuațiile ratelor și la creșterea cheltuielilor.
BNR arată că nu există semnale privind o deteriorare rapidă a portofoliilor de credite, însă reziliența unor segmente economice a scăzut după anii marcați de inflație ridicată.
Blocajele financiare din economia românească
O vulnerabilitate frecvent menționată în analizele economice din România este blocajul financiar dintre companii.
Întârzierile la plată și acumularea de datorii comerciale pot genera efecte în lanț, afectând lichiditatea firmelor și stabilitatea creditării.
Aceste probleme nu sunt întotdeauna vizibile în indicatorii macroeconomici, dar pot influența evoluția insolvențelor și accesul la finanțare. BNR semnalează că astfel de tensiuni pot amplifica riscurile economice dacă se suprapun cu alți factori negativi.
Economia rămâne stabilă, dar mai vulnerabilă
Mesajul general al Băncii Naționale este că economia României funcționează, iar sistemul bancar rămâne stabil. Totuși, anul 2026 începe într-un context în care mai multe riscuri se acumulează simultan.
Instituția atrage atenția că nu este necesar un șoc major pentru a produce dificultăți economice. Chiar și o perturbare moderată, precum creșterea costurilor de finanțare sau încetinirea economiei europene, poate avea efecte asupra deficitului, creditării și activității firmelor.
Indicatorii care trebuie urmăriți în 2026
BNR indică trei zone esențiale pentru evoluția economiei în perioada următoare: deficitul bugetar și modul de finanțare al acestuia, evoluția dobânzilor și capacitatea debitorilor de a-și plăti ratele, precum și situația insolvențelor și a întârzierilor la plată în mediul economic.
Aceste elemente vor influența stabilitatea financiară și ritmul de creștere economică în anul 2026.
