În plină furtună cauzată de anularea alegerilor prezidențiale, au „dispărut” miliarde din Banca Națională a României, instituție ce îl are în frunte pe Mugur Isărescu. 6,041 miliarde euro au ieșit, însă nu se știe exact pentru ce a fost folosită întreaga sumă.
La începutul lunii decembrie, s-a observat că rezervele valutare administrate de BNR s-au redus la 61,17 miliarde de euro, o scădere cu 1,67 miliarde de euro.
Diferența nu poate fi pusă doar pe seama plății unor datorii externe, în condițiile în care, în noiembrie intraseră în rezervă 4,37 miliarde de euro, reprezentând:
modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR,
alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor,
altele.
Te-ar putea interesa și: Pila lui Mugur Isărescu despre care puțină lume știe. Guvernatorul BNR se trage dintr-o familie cu „antecedente” în domeniul bancar, tatăl său fiind inspector în acest domeniu
Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni la BNR - „banca lui Mugur Isărescu”
Din rezervă au ieșit, în aceeași perioadă, 6,041 miliarde de euro, pentru:
modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR;
plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 649 milioane euro);
plăți din contul Comisiei Europene;
altele.
În categoria „altele” sunt incluse și operațiunile făcute de Banca Națională a României în piața valutară, reprezentând cumpărările și vânzările din valută, acestea nefiind dezvăluite de Banca Centrală.
În noiembrie, în jur de un miliard de euro din reducerea rezervei nu s-a datorat plății datoriei externe, scriu cei de la Profit.
Potrivit sursei, unele date ar arăta că suma ar fi putut să fie folosită de instituția condusă de Mugur Isărescu pentru a interveni în piață pe final de lună, în contextul tensiunilor electorale.
S-a observat creșterea randamentelor, pe fondul vânzării de către investitori a obligațiunilor de stat în lei.
Un alt indiciu este creșterea dobânzilor pe termen scurt din piața interbancară. În situațiile în care BNR vinde valută, cantitatea de lei din piață scade, ceea ce înseamnă o scădere a excedentului de lichiditate, care duce la creșterea dobânzilor – lucru care face mai costisitoare și speculațiile pe leu.
Ieșiri de valută s-ar mai fi putut face pe canalul comercial, având în vedere creșterea aversiunii la risc și intrarea bursei de la București pe roșu.
Cu toate astea, în ultimele săptămâni, rata de schimb euro-leu s-a păstrat aproape nemodificată.
Te-ar putea interesa și: Beleaua din „casa” lui Mugur Isărescu. O problemă nemaiîntâlnită s-a produs la începutul lunii noiembrie la Banca Națională a României și a vizat securitatea unor clienți
