Deşi Germania este renumită pentru modul perfect în care este organizată, autostrada fantomă este o excepţie de la regulă. Odată ajuns aici te simţi ca într-un film de groază, şoseaua fiind abandonată de mai bine de 10 ani.
Este vorba despre un drum situat între Koln şi Aachen, considerată de localnici una dintre cele mai ciudate zone din ţara europeană. Porţiunea veche din A4 este, însă, foarte utilă cetăţenilor, având o funcţie extrem de importantă.
Motivul pentru care a fost lăsată de izbelişte de către autorităţi este unul pur economic. Bucata de aproape 20 de kilometri a fost părăsită pentru a se construi alta, la 1,7 kilometri mai la sud, pentru a deservi exploatării de cărbune.
Cum arată autostrada fantomă din Germania?
Autostrada fantomă din Germania a fost începută în anii ’90 şi finalizată în 2008. În 2014, însă, s-a decis mutarea şoselei mai la sud, lângă Karpen, în ciuda faptului că drumul nou a costat 180-190 milioane de euro. Din fericire, această sumă colosală nu a fost suportată de stat, ci de către furnizorul de energie RWE, care a lăsat podurile, parapetele şi benzile de circulaţie intacte. Doar indicatoarele au fost scoase.
Imaginile însă, arată o şosea cu asfaltul spart, unde natura şi-a făcut deja simţită prezenţa. Copacii au crescut peste tot, iar vegetaţia se încolăceşte nestingherită în jurul parapetelor de protecţie. În ciuda acestor lucruri, vechea şosea este foarte utilă, aici fiind montate aproape 3.000 de panouri solare în 2017, energia produsă alimentând sute de gospodarii din zonă.
“Instalaţia va mai funcționa cel puțin încă 20 de ani”, spun autorităţile.
Autostrada uitată din România
Autostrada-fantomă din România a rămas, din păcate, în stadiu de promisiune, deşi trebuia finalizata în 2012. Este vorba despre aproape 600 de kilometric de şosea care ar fi unit Bucureştiul de una dintre cele mai importante regiuni.
Prima oară s-a vorbit despre acest drum în 2003 şi ar fi trebuit să lege Capitala de Oradea, fiind format din
A3 - București - Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea - Borș. Astăzi, Autostrada Transilvania a fost lăsată de izbelişte, fiind vorba despre cei 140 de kilometri intre Braşov şi Târgu Mureş.
Autorităţile spun că abia după 2030 ar putea începe lucrările pe această porţiune, aceasta fiind “retrogradata” la nivel de drum transregio, un statut inferior celui de drum expres.
„În primul rând, în sfârșit, pentru prima dată în istoria României, avem un Master Plan. Nu am avut nici în 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, nici mai târziu. Nu poţi să ai un proiect pe termen lung şi atât de important fără să ştii exact ce îţi doreşti. (...)
Ca să avem un Master Plan care va avea succes, trebuie aşa cum am făcut azi şi am semnat toţi un acord naţional pe zece ani pentru finanţarea Apărării, trebuie să avem un acord pe zece ani pentru acest Master Plan. Dacă nu îl avem, nu are rost să vă apucaţi de treabă, pentru că nimeni nu va mai dori să repete experienţele tragice - în 2004 s-a semnat Autostrada Transilvania; dacă nu se oprea în 2005, în 2008 sau când era?”, i-a spus premierul Victor Ponta ministrului Transporturilor, Ioan Rus, în 2015, la prezentarea Masterplanului General de Transport al României, potrivit gov.ro.
