În prezent, în țara noastră se lucrează la construcția mai multor autostrăzi care vor face viața mai ușoară pentru milioane de șoferi. Totuși, dezvoltarea infrastructurii rutiere are și efecte negative nebănuite. Micile afaceri de pe marginea drumurilor naționale sunt puternic afectate, multe dintre acestea riscând să dispară definitiv.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere din țara noastră este extrem de importantă, astfel că în prezent se lucrează la construcția mai multor autostrăzi. Cu toate că aceste șosele moderne vor ușura viața a milioane de șoferi și vor avea un impact major asupra multor domenii de activitate, ele vor distruge micile afaceri de pe marginea drumurilor naționale.
Efectele negative nebănuite din spatele noilor autostrăzi
Noile autostrăzi amenință cu dispariția multor afaceri de pe marginea drumurilor naționale paralele cu acestea. Parcările de pe cel mai aglomerat segment al șoselei Deva – Lugoj și de pe Valea Oltului sunt încă aglomerate, dar situația lor se va schimba.
Ultimul tronson al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva este în șantier, la limita județelor Hunedoara și Timiș, între localitățile Holdea și Margina. Odată cu finalizarea celor nouă kilometri din „Autostrada cu tuneluri”, așteptată în 2026, șoferii vor putea circula numai pe autostradă de la Nădlac (frontiera României cu Ungaria) pe distanțe de aproximativ 400 de kilometri, spre Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Sibiu.
Construcția ultimului segment al Autostrăzii Vestului va elibera de trafic unul dintre cele mai aglomerate segmente de drum național, cei 14 kilometri ai DN 68A Deva – Lugoj, între localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș). Drumul paralel cu șantierul autostrăzii traversează dealurile Coșavei, legând regiunile istorice ale Banatului și Ardealului.
Șoseaua națională Deva – Lugoj a fost construită în anii ’50, iar cel mai dificil segment al acesteia, din zona Coșavei, a fost modernizat la sfârșitul anilor ’60, cu ajutorul sutelor de tineri brigadieri de la liceele din Timiș și Hunedoara, cazați în taberele din zonă și trimiși să presteze „muncă patriotică” pe șantierul ei.
Micile afaceri vor dispărea în viitorul apropiat
După 1990, a devenit unul dintre cele mai circulate drumuri din vestul României, fiind principala cale de acces din centrul țării spre Timișoara. A fost traseul cel mai cunoscut studenților din afara orașului universitar, dar și o rută de comerț. Astfel, parcările au devenit tot mai aglomerate de comercianți care vând fructe, legume și siropuri, cele mai multe produse fiind achiziționate din depozite en-gros sau supermarketuri.
„Merele, strugurii și prunele sunt cumpărate dimineața din supermarketuri și sunt vândute de trei ori mai scump pe marginea drumului. Oamenii stau toată ziua aici, cu familia. Din asta trăiesc”, povestește o localnică din Coșevița.
În anii trecuți, comercianții ambulanți ocupau parcările pe un traseu de 30 de kilometri între Margina și Dobra, însă, odată cu finalizarea unor tronsoane din Autostrada Lugoj – Deva, până la Holdea, DN 68A a devenit aproape pustiu pe tronsonul Dobra – Holdea. Afaceriștii au migrat spre parcările dintre Holdea și Margina, însă finalizarea Autostrăzii Vestului amenință cu dispariția activității lor de pe marginea drumurilor.
Comerțul de pe Valea Oltului este în pericol
Drumul Național 7 de pe Valea Oltului, modernizat în secolul XX, traversează Defileul Oltului pe aproape 50 de kilometri, între Turnu Roșu (județul Sibiu) și Călimănești (județul Vâlcea). Pe segmentul dintre Boița (Turnu Roșu) și Cornetu va fi dublat, în următorii ani, de un tronson spectaculos de peste 30 de kilometri al autostrăzii A1 Sibiu – Pitești.
Autostrada montană care va lega regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei se află în șantier, cu termene de finalizare estimate pentru perioada 2027–2028, și va prelua o mare parte din traficul rutier din Defileul Oltului.
Restaurantele, parcările pentru camioane, serviciile oferite șoferilor și turiștilor, pensiunile, service-urile și vulcanizările de pe Valea Oltului s-au dezvoltat în ultimii ani pe măsură ce traficul rutier a devenit tot mai aglomerat, însă noua autostradă ar putea însemna declinul abrupt al acestora.
Unele restaurante și pensiuni de pe Valea Oltului au fost deja scoase la vânzare, iar alte localuri sunt închise, după ce afacerile din ultimii ani au fost abandonate. În defileu, dincolo de traficul aglomerat, șoferii pot observa și numeroase clădiri vechi, lăsate în pragul ruinării. Unele au fost părăsite ca urmare a depopulării zonei de tranzit dintre Sibiu și Capitală, altele după ce proiectele hidroenergetice de pe râul Olt au fost finalizate.
