Şapte din zece români văd cu ochi buni utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în şcoli, arată un studiu realizat de Ipsos pentru Edge Institute, think-tank dedicat accelerării procesului de digitalizare în România.
Cercetarea, lansată luni, evidenţiază atât sprijinul majoritar pentru integrarea tehnologiei în educaţie, cât şi barierele care întârzie transformarea.
În ansamblu, percepţia românilor asupra digitalizării este în creştere. Dacă în 2024, 63% dintre respondenţi considerau digitalizarea un aspect pozitiv, în 2025 procentul a urcat la 70%.
România, cu WC în curte la școli, este la un nivel mediu de digitalizare
Românii apreciază că ţara se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, faţă de 3,5 în anul precedent. Cel mai bine sunt evaluate calitatea internetului (4/5) şi nivelul digitalizării în companiile private (3,9/5). În schimb, instituţiile statului şi nivelul general al cunoştinţelor digitale primesc note mai modeste, de 3,5/5.
Analiza detaliată arată diferenţe semnificative între generaţii şi regiuni. Generaţia Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât categoriile de vârstă mature. În mediul urban, oraşele mari, cu peste 200.000 de locuitori, ating scorul de 3,8/5. În rural, media este de 3,6, iar Bucureştiul se află sub aşteptări, cu 3,3/5.
Elevii, consideraţi cei mai pregătiţi digital
Respondenţii consideră că elevii sunt cei mai bine pregătiţi digital, cu un scor de 3,9/5. Profesorii se află la 3,7/5, iar părinţii au cel mai scăzut nivel de competenţe digitale – 3,4/5.
În România, internetul este folosit în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre participanţii la studiu se încadrează în categoria „utilizatori susţinuţi”. Smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces din ce în ce mai frecvent la smartphone-uri şi tablete.
Percepția despre școală și nevoia de transformare
Evaluarea generală a şcolii rămâne modestă: nota medie acordată este 6,7 din 10. Peste 70% dintre respondenţi oferă note între 5 şi 8, doar 14% apreciază şcoala cu 9-10, iar 12% îi dau sub 5.
Şcoala este percepută în continuare ca un spaţiu centrat pe memorare şi pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt suprasolicitaţi. Tot mai mulţi români consideră însă că este nevoie de dezvoltarea abilităţilor digitale, a muncii în echipă şi a capacităţii de comunicare.
Cum văd românii școala în 2030
Până în 2030, românii se aşteaptă la o schimbare radicală a metodelor de predare. Flexibilitatea programei şi adaptarea conţinutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esenţiale. Tehnologia digitală ar urma să devină un catalizator al schimbării, înlocuind treptat materialele tradiţionale.
Platformele digitale, realitatea augmentată şi rezolvarea temelor exclusiv online sunt percepute ca instrumente de bază pentru viitorul apropiat. Astfel, 61% dintre români cred că educaţia se va îndrepta mai mult către digitalizare decât către metodele clasice.
Obstacolele digitalizării: dependență, costuri și lipsa de pregătire
Studiul arată că, deşi sprijinul pentru digitalizare este ridicat, există bariere care frânează procesul. Printre acestea se numără:
riscul de dependenţă de dispozitive (35%),
distragerea elevilor de la obiectivele educaţionale (33%),
lipsa dotărilor (33%),
reducerea interacţiunii directe (32%),
influenţa factorului politic (32%),
costurile suplimentare pentru părinţi (28%),
lipsa pregătirii cadrelor didactice (27%).
O altă îngrijorare majoră este legată de siguranţa copiilor în mediul online, cu riscuri precum cyberbullying sau furt de date personale.
Cine ar trebui să conducă digitalizarea școlilor?
Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) cred că ministrul Educaţiei ar trebui să conducă acest proces. Inspectoratele şcolare (38%) şi unităţile de învăţământ (34%) sunt văzute ca actori secundari. Rolul companiilor private sau al ONG-urilor este perceput ca marginal.
Inteligenţa artificială, o oportunitate pentru educație
Românii privesc cu optimism rolul inteligenţei artificiale în şcoli. Printre beneficiile menţionate se află:
alternative mai ieftine la meditaţii (43%),
platforme cu feedback automatizat (43%),
aplicaţii gamificate pentru învăţare (42%).
De asemenea, respondenţii apreciază utilitatea bibliotecilor digitale şi a simulărilor virtuale pentru explicarea conceptelor complexe.
