”Investiţiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creştere a dat naştere şi unui fenomen periculos: fraudele cu investiţii. Aceste fraude pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale şi visurile spulberate”, au transmis, marţi, specialiştii DNSC.
Aceştia explică ce sunt aceste fraude, cum se manifestă şi care sunt principalele caracteristici.
Ce sunt investment frauds?
Potrivit specialiştilor, investment frauds reprezintă scheme frauduloase în care indivizii sau entităţi necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare.
”Aceste scheme sunt diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive”, avertizează specialiştii.
Cum se manifestă investment frauds?
Din sesizările primite de Poliţia Română, s-a constatat faptul că personalele vătămate au accesat pe diferite reţele de socializare postări care conţineau reclame cu privire la servicii de investiţii financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziţie în acele reclame.
În continuare, au fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât româneşti cât şi din Marea Britanie.
”Autorii, după discuţii repetate, reuşesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiţii online. Investiţiile iniţiale sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiţia constă în achiziţionarea de cryptomonede şi transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi in contul victimei deschis pe acele platforme de investiţii. În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicaţii tip remote desktop(control de la distanţă) cum ar fi Anydesk, Team Viewer etc., prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive”, explică DNSC.
Astfel, fără să conştientizeze efectul acţiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
”Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (crypto moneda) deoarece se creează aparenţa că investiţiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro ”investiţi” în astfel de scheme frauduloase. În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte şi scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi etc”, mai explică specialiştii.
În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi: deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacţionare cypto- monede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
Una dintre modalităţile de fraudare frecvent întâlnite în situaţia în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive şi la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate şi sustragerea banilor.
Alte modalităţi de inducere în eroare a potenţialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunţuri, în general pe reţele de socializare, în care se foloseşte imaginii unor companii cunoscute listate la bursă (Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica etc.), cu promisiunea unor câştiguri imediate foarte mari prin ”cumpărarea de acţiuni” care vor ”genera dividende” de zeci de mii de lei ”direct pe cardul” utilizatorilor. În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri maliţioase cu ajutorul cărora încearcă să obţină date personale şi financiare de la utilizatori, scrie news.ro
