Simona Paraschiv, cercetător român la Institutul „Matei Balș” din București, a declarat că virusul SARS-CoV-2, chiar dacă are multe mutații, nu își schimbă permanent înfățișarea așa cum se întâmplă cu HIV .
Cum a apărut Omicron?
Numărul mare de mutaţii este singurul lucru cert pe care îl ştim deocamdată despre Omicron. Explicaţia ar fi că s-a dezvoltat în organismul unei persoane imunodeprimate, care nu a avut puterea să se lupte cu virusul.
„Șe știe că în Africa de Sud există mulți pacienți cu infecție HIV. Mediul ar fi propice pentru dezvoltarea mutațiilor în genomul SARS-CoV-2”, spune biologul Simona Paraschiv de la Institutul „Matei Balș”. „Faptul că se replică mai mult timp într-o persoană cu sistemul imunitar compromis îi permite virusului să selelecteze mai multe mutații, pentru că sistemul imun practic nu reacționează și virusul persistă mai mult timp. Nu îl derranjează într-atât cât să îl elimine și persistența asta îi dă virusului voie virusului să evolueze în cadrul pacientului respectiv și acolo se adună mutațiile în timp”, explică Simona Paraschiv.
Vaccinul face diferența între viață și moarte
„Primele date referitoare la severitatea bolii văd că nu sunt așa de îngrijorătoare. Pacienții din Africa de Sud evaluați și infectați cu această variantă parcă nu au aceleași severități, aceleași grad de severitate, ca cei cu Delta, de exemplu”, spune și biologul Simona Paraschiv.
Câte secvențieri genomice s-au făcut în România de la începutul pandemiei
„Capacitatea de secvențiere la nivelul țării a crescut foarte mult în timpul pandemiei. Dacă la început, într-o rundă de testare puteam să testăm 5 tulpini - 5 izolate, 5 probe -, acum, după un singur an, putem să analizăm până la 100 de probe. Institutul Matei Balș secvențiază pentru mai multe regiuni, din Moldova, din Dobrogea. Împreunpă cu Institutul Cantacuzino acoperim întreaga suprafață a României”, arată biologul Simona Paraschiv.
Cu ce se deosebește SARS-CoV-2 de HIV sau virusul hepatitei C
Virusul SARS-CoV-2, chiar dacă are multe mutaţii, nu îşi schimbă permanent înfăţişarea aşa cum se întâmplă cu HIV sau virusul hepatitic C, pentru care încă nu există vaccin din acest motiv, spun specialiştii.
„Virusul continuă să ne dea de furcă. Trebuie să păstrăm toate măsurile de prevenție, iar noi, ca parte ce ține de laborator, ca parte a rețelei de supraveghere, trebuie să fim cu ochii pe tulpinile care apar și care circulă și care ne pot pune probleme”, subliniază biologul Simona Paraschiv, conform Digi24.ro.
Vezi și:
Avertisment teribil al lui Alexandru Rafila: ‘Tratamentele antivirale sunt toxice. Ele inhibă mecanismele fiziologice naturale ale celulei umane și se soldează cu hepatită cronică’
Medicul Adrian Marinescu: ‘Vaccinul face diferența între viață și moarte. Vom avea un val 5 care va presupune un număr de infecții probabil destul de mare’
