Vremurile economice dificile pe care le traversăm au condus la un comportament financiar mai responsabil din partea românilor. Oamenii au economisit mai mult în conturile curente sau în depozite la bancă.
Economiile din conturile bancare au trecut de 250 de miliarde de lei în prima parte a anului.
Depozitele în lei ale populației au crescut
Potrivit BNR, depozitele în lei ale populației au crescut cu 0,5% față de luna anterioară. În total, românii aveau în bănci peste 250 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economiile sunt mai mari cu aproape 8%. Dacă luăm în calcul și inflația, creșterea reală este de aproximativ 1,8%.
În comparaţie cu anii trecuţi, când românii preferau să își țină banii în depozitele băncilor, în acest an a crescut interesul pentru investițiile în titlurile de stat.
Cu dobânzi mai generoase, românii au împrumutat doar în acest an statul cu peste 10,7 miliarde de lei. BNR a atras din nou atenţia asupra deficitului bugetar.
"Pe plan intern, marea problemă este deficitul bugetar. România a intrat în procedură de deficit excesiv încă din 2019, dar pandemia a suspendat măsurile de corecţie, iar autorităţile de la Bucureşti s-au dedulcit tot mai adânc la minunea satisfacerii excentricităţilor politice pe seama umflării deficitului public, până am ajuns la neverosimilul nivel de 9,3% din PIB în 2024 – adică, într-un un an fără vreo criză iminentă, alta decât cea generată tot de clasa politică, a cărei raţiune a fost anesteziată de numărul mare de alegeri.
Doar că un deficit bugetar de această magnitudine este practic negestionabil. Noi avem venituri bugetare sub 30% din produsul intern brut (PIB), faţă de o medie europeană de aproape 40%. La acest nivel al veniturilor, un deficit public de peste 9% din PIB înseamnă că, la fiecare 3 lei venituri, statul român are 4 lei cheltuieli! La acest nivel, dezechilibrul se revarsă în întreaga economie.
Deficitul bugetar înseamnă cerere agregată suplimentară. Uneori, această cerere atrage o creștere a producției interne; de această dată, nu a mai fost cazul la noi. PIB a crescut cu doar 0,8% în 2024, ceea ce înseamnă că fiecare procent din PIB deficit public s-a transformat în mai puțin de 0,1% creștere internă, iar restul – în deficit extern.
Este deosebit de problematică această stare de lucruri. Ea arată că structura actuală a economiei nu mai corespunde nevoii de creștere, adică stimularea cererii nu se mai duce aproape deloc în plus de producție internă. Pur și simplu, politicile, de sorginte keynesiană, de stimulare a cererii nu merg deloc la noi, aşa cum de altfel nu merg în nicio economie deschisă. Trebuie adoptate politici de stimulare a ofertei, iar pentru asta este necesară o schimbare de paradigmă", a afirmat Eugen Rădulescu, BNR.
Cheia macroeconomică
"Ideea că Banca Națională ar trebui să reducă ratele dobânzilor, întrucât creșterea economică este anemică, iar programul de reducere a deficitului este bun, suferă de inadecvare la realitate. A reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaţioniste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței. A încerca invers, să reduci rata dobânzilor pentru a îmbunătăți sentimentul pieței, poate avea rezultate diametral opuse celor dorite. Îmi aminteşte de miraculosul “wage-led growth”, care a făcut praf ce mai rămăsese din echilibrul macroeconomic al ţării.
Din păcate, nu există soluții miracol. Doar reducerea credibilă şi manifestată fără echivoc a deficitului bugetar poate pava condițiile pentru îmbunătățirea condițiilor de pe piaţa financiară, internă şi externă. Dar abia după obținerea unor rezultate palpabile în reducerea deficitului public și după calmarea presiunilor inflaționiste generate de unele dintre măsurile acestui program va putea fi pusă problema unei relaxări a politicii monetare a Băncii Naționale", a mai declarat Eugen Rădulescu.
