Premieră istorică în România! O fostă angajată de la o mare companie, Betfair România, a reușit să obțină daune materiale în valoare de 6.700 de lei și daune morale de 7.500 de euro pentru că a trecut prin burnout. Femeia a dat vina pe companie pentru sindromul de care s-a îmbolnăvit și Tribunalul Cluj i-a dat câștig de cauză.
Lucrătoarea era specialist de recrutare la multinaționala menționată anterior. A acuzat că era supusă unui volum mult prea mare de muncă și avea și termene limită de respectat. Tot stresul prin care a trecut i-a cauzat multiple probleme de sănătate. A suferit de insomnie, atacuri de panică, depresie profundă. Starea sa fizică și psihică a fost atât de grav afectată încât a avut nevoie de internare într-o clinică privată și a luat tratament psihiatric. Practic, job-ul a distrus-o.
Inițial, angajatorul nu a dorit să accepte, sub nicio formă, că ar avea astfel de greșeli față de o persoană. Ulterior, au spus că femeia în cauză nu a raportat că ar avea probleme fiind, într-un fel, vina ei că a ales să tacă. Au spus că putea să se ducă la departamentul de resurse umane să expună problemele. Bonus: tot ce a făcut era parte din fișa postului.
După ce au analizat cazul, magistrații au stabilit că angajatorul chiar nu a luat măsuri pentru a ajuta reclamanta. Astfel, au decis că multinaționala trebuie să plătească daune cu care să compenseze, măcar puțin, răul făcut, conform Cluj Just.
CITEȘTE ȘI: Fără înțelegere de pace, dar cu sancțiuni noi. Rusia lui Vladimir Putin încasează încă o „palmă” de la UE
Motivele pentru care angajata în burnout și-a primit despăgubirile cerute. Lista de argumente cu care a câștigat procesul
Iată care au fost motivele pentru care magistrații au decis că femeia cu burnout își merită despăgubirile:
imposibilitatea de a delega sarcini, din cauza lipsei de personal suficient în departamentul de recrutare;
Orele suplimentare frecvente, impuse de ritmul alert de muncă, fără o normare clară a activității;
Lipsa clarității în alocarea rolurilor și a responsabilităților: reclamantei i-au fost atribuite sarcini suplimentare fără actualizarea fișei postului, ceea ce a generat confuzie și efort suplimentar;
Presiunea constantă a termenelor și ritmului de lucru accelerat, într-un mediu în care „totul era urgent, toți erau importanți, iar pauzele erau practic inexistente;
Impactul grav asupra sănătății, confirmat prin documente medicale, inclusiv necesitatea tratamentului psihiatric și spitalizării;
Efectele pe termen lung asupra vieții reclamantei, inclusiv deteriorarea relațiilor personale și dificultăți în găsirea unui nou loc de muncă.
„Din întreaga stare de fapt, astfel cum aceasta s-a creionat din administrarea probelor, reiese specificul apariţiei, evoluţiei şi instalării stării de epuizare profesională, burnout, prejudiciul material şi moral suferit de reclamantă aflându-se în raport de cauzalitate cu modul culpabil şi defectuos în care pârâta (Betfair – n.rd) a organizat activitatea, a ignorat suprasolicitarea salariatului, ignorând tacit starea de fapt, aceasta convenindu-i (resurse mai puţine folosite pentru posturi conexe obiectului principal de activitate).
Pârâta a profitat cu vinovăţie de interesul sporit al reclamantei în îndeplinirea cât mai bine a sarcinilor de serviciu, menţinând împovărarea cu un număr de roluri excesiv, a permis prin salariaţi direct interesaţi în soluţionarea rolurilor deschise, presiunea ridicată asupra reclamantei şi a luat măsuri doar aparente, formale în sprijinul acesteia, înrăutăţirea stării de sănătate fiind tratată cu dezinteres”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Cluj.
