Numele fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc apare în documentele scandalului internațional SwissLeaks, investigație jurnalistică ce a vizat practicile filialei elvețiene a grupului bancar HSBC. Informațiile au fost publicate în România de Rise Project și fac parte dintr-un set amplu de documente analizate la nivel global de International Consortium of Investigative Journalists.
Potrivit documentelor obținute de Rise Project, Viorel Hrebenciuc s-ar număra printre cei 219 clienți din România care ar fi deținut conturi la HSBC Elveția, în care, cumulativ, ar fi fost depozitați aproximativ 1,3 miliarde de dolari. În cazul său, este menționat un profil asociat cu două conturi bancare în care, în 2006, ar fi existat aproximativ 90.000 de dolari.
Documentele arată că la acest profil aveau acces patru persoane: Viorel Hrebenciuc, soția sa Letiția, fiul lor Andrei și Robert Deutsch. Conturile respective nu ar fi fost incluse în declarațiile de avere publicate de deputatul Viorel Hrebenciuc la acel moment, conform investigației Rise Project.
Legătura cu Robert Deutsch și contextul afacerii Megapower
Robert Deutsch este descris în investigație drept un personaj-cheie în afacerea Megapower, o fraudă din anii ’90 în urma căreia statul român ar fi pierdut peste 11 milioane de dolari. Dosarul Megapower a fost instrumentat la finalul anilor ’90, iar în 2000 s-a finalizat cu trimiterea în judecată a fostului director general al întreprinderii de stat implicate în tranzacție.
În documentele analizate de Rise Project se arată că Robert Deutsch a fost, la rândul său, subiect al anchetei din acel dosar, însă investigația nu a dus la consecințe juridice în ceea ce îl privește.
Conturile asociate profilului Hrebenciuc-Deutsch ar fi fost create în septembrie 1996, într-un moment în care afacerea Megapower nu era încă încheiată, iar Ministerul Finanțelor demarase procedurile pentru recuperarea prejudiciului.
Ancheta completă privind conturile respective și conexiunile dintre persoanele implicate a fost publicată integral pe riseproject.ro.
Scandalul SwissLeaks și dimensiunea globală a documentelor
Scandalul SwissLeaks a izbucnit după ce documente interne ale HSBC Elveția au fost analizate de jurnaliștii din cadrul International Consortium of Investigative Journalists. Investigația s-a bazat pe peste 60.000 de pagini de documente furnizate de Hervé Falciani, fost angajat al băncii.
În 2008, Falciani a predat autorităților fiscale franceze informații privind peste 100.000 de clienți din 203 țări care ar fi utilizat conturi la HSBC Elveția pentru a ascunde sume importante de bani. Valoarea totală a sumelor indicate în documente depășea 100 de miliarde de dolari.
Conform datelor publicate în cadrul investigației, România ocupa locul 39 din 203 state în funcție de numărul clienților și al sumelor implicate. În total, cei 219 clienți români menționați în documente ar fi avut în conturi aproximativ 1,3 miliarde de dolari.
Autoritățile franceze au deschis la momentul respectiv anchete fiscale, iar în cazul cetățenilor francezi implicați, concluziile preliminare indicau că 99,8% dintre aceștia ar fi fost implicați în fapte de evaziune fiscală.
Nume internaționale și controverse majore în jurul HSBC
Investigația SwissLeaks a relevat că printre titularii de conturi la filiala elvețiană a HSBC s-au aflat numeroase personalități publice, lideri politici și oameni de afaceri din întreaga lume. Printre numele menționate în presă s-au numărat actorii John Malkovich și Elle Macpherson, regele Mohamed al VI-lea al Marocului, dar și oficiali din Venezuela în perioada președinției lui Hugo Chávez.
Documentele au indicat, de asemenea, existența unor conturi asociate cu persoane sancționate internațional sau suspectate de implicare în conflicte armate și operațiuni ilegale. În acest context, HSBC a fost acuzată că ar fi facilitat ascunderea fondurilor și evitarea obligațiilor fiscale prin mecanisme interne de consiliere și gestionare a conturilor.
Banca a susținut ulterior că practicile respective aparțineau unei perioade anterioare și că au fost implementate reforme interne semnificative.
În cazul lui Viorel Hrebenciuc, informațiile provin exclusiv din documentele analizate în cadrul investigației jurnalistice. Nu sunt menționate în materialele publicate concluzii definitive ale unor instanțe sau decizii judiciare legate de aceste conturi.
Scandalul SwissLeaks rămâne unul dintre cele mai ample demersuri jurnalistice privind sistemul bancar internațional și mecanismele prin care sume importante de bani au fost transferate și gestionate în jurisdicții considerate opace din punct de vedere fiscal.
