Bugetele locale și Secretariatul de Stat pentru Culte alocă anual sute de milioane de lei pentru construcția, reparația și întreținerea lăcașurilor de cult. În 2025, sprijinul public pentru culte a depășit 900 de milioane de lei, la care se adaugă contribuții directe din bugetele primăriilor. Analiză completă bazată pe date oficiale privind finanțarea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte recunoscute.
Finanțarea cultelor în 2025. Aproape un miliard de lei din bani publici
Potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC), instituția care gestionează relația dintre stat și organizațiile religioase, în anul 2025 valoarea totală a sprijinului bugetar acordat cultelor religioase a fost de aproximativ 927 de milioane de lei.
Din această sumă, peste 82% – adică aproximativ 760 de milioane de lei – au mers către Biserica Ortodoxă Română (BOR), care are cele mai multe unități de cult și personal clerical.
Fondurile au fost distribuite pe mai multe capitole:
– Salarii pentru personalul clerical și neclerical;
– Lucrări de construcție, reparație și restaurare a lăcașurilor de cult;
– Proiecte sociale, educaționale și culturale derulate de parohii și episcopii;
– Contribuții la cofinanțarea unor lucrări de patrimoniu religios incluse în programe europene.
Comparativ cu 2024, finanțarea publică pentru culte a crescut cu aproape 6,5%, creștere justificată de Secretariatul de Stat pentru Culte prin „majorarea numărului de solicitări pentru reparații și consolidări urgente, în special în zonele afectate de cutremure sau alunecări de teren”.
Secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, a declarat recent într-un interviu pentru TVR Info:
„Sprijinul financiar al statului pentru culte nu reprezintă un privilegiu, ci o formă de parteneriat istoric. Statul român are obligația constituțională de a susține activitatea religioasă, inclusiv prin întreținerea patrimoniului cultural-istoric aflat în proprietatea cultelor.”
Cum se împart banii între Biserica Ortodoxă și celelalte culte
România recunoaște oficial 18 culte religioase, însă distribuția fondurilor este puternic concentrată.
Conform datelor Secretariatului de Stat pentru Culte:
Biserica Ortodoxă Română – 82% din totalul finanțării (760 mil. lei);
Biserica Romano-Catolică – 5,3% (aprox. 49 mil. lei);
Biserica Greco-Catolică – 3,7% (34 mil. lei);
Cultul Reformat – 2,8% (26 mil. lei);
Cultul Penticostal – 1,9% (17,6 mil. lei);
Cultul Baptist – 1,4% (12,5 mil. lei);
restul – împărțit între Biserica Unitariană, Biserica Evanghelică și alte culte minoritare.
Secretariatul explică această distribuție prin numărul de lăcașuri de cult și de personal clerical din fiecare cult. BOR are, potrivit datelor oficiale din 2025, peste 14.800 de biserici active și aproximativ 18.000 de preoți, în timp ce toate celelalte culte cumulate administrează circa 3.200 de unități de cult.
Cine plătește reparațiile bisericilor, instituțiile centrale sau primăriile?
Finanțarea bisericilor nu se face exclusiv prin Secretariatul de Stat pentru Culte. O mare parte din fonduri provin din bugetele locale.
Primăriile pot acorda sprijin financiar parohiilor, indiferent de cult, pentru:
– construcția sau extinderea unor biserici;
– reparații la acoperișuri, fațade și instalații;
– achiziția de terenuri și mobilier liturgic;
– activități sociale și caritabile.
Conform unei analize realizate de Profit.ro pe baza execuțiilor bugetare locale, în 2024–2025 cele mai mari alocări au fost:
Primăria București – 72 milioane lei (restaurări la Patriarhie, Catedrala Sf. Vineri, Cernica);
Consiliul Județean Iași – 41 milioane lei (lucrări la Mănăstirea Golia și la Mitropolia Moldovei);
Consiliul Județean Cluj – 24 milioane lei (proiecte la Mănăstirea Nicula și Biserica Reformată Centrală);
Consiliul Județean Bihor – 19 milioane lei (construcția de noi parohii ortodoxe și reabilitarea unor biserici baptiste).
În total, bugetele locale au adăugat peste 250 de milioane de lei la sprijinul acordat de stat, ducând suma totală pentru culte la peste 1,1 miliarde de lei în 2025.
Cât costă întreținerea unui lăcaș de cult
Estimările din rapoartele Secretariatului pentru Culte și din documentațiile de finanțare ale parohiilor arată că întreținerea medie anuală a unei biserici de dimensiuni medii, într-o localitate urbană, costă între 120.000 și 200.000 de lei.
Cheltuielile principale includ:
– încălzire, electricitate, întreținere curentă (30–40% din cost);
– reparații periodice la acoperiș, vitralii, pereți pictați (20–25%);
– salarii și contribuții sociale pentru personalul neclerical (20%);
– consumabile liturgice și servicii parohiale (10–15%).
Pentru mănăstirile mari sau catedralele din centrele urbane, costurile pot depăși 500.000 de lei anual, mai ales în cazul lăcașurilor de patrimoniu.
Un exemplu oferit de Patriarhia Română în 2025: pentru Catedrala Patriarhală din București, cheltuielile de întreținere și conservare (energie, restaurări și personal auxiliar) au fost de peste 1,3 milioane lei.
Construcțiile noi, între nevoia comunității și controversele publice
România are una dintre cele mai mari densități de biserici din Europa – aproximativ 1 lăcaș de cult la fiecare 850 de locuitori, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Între 1990 și 2025, numărul bisericilor ortodoxe a crescut cu peste 3.500 de unități, în timp ce numărul școlilor a scăzut cu aproape 25%.
Criticii acestei expansiuni susțin că „banii alocați pentru ziduri ar trebui redirecționați spre educație și sănătate”. Pe de altă parte, reprezentanții Patriarhiei afirmă că aceste investiții „nu se exclud reciproc”, subliniind rolul social al Bisericii.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a explicat recent:
„Sunt foarte puțini oameni care înțeleg că, dincolo de ziduri, Biserica înseamnă sprijin pentru bolnavi, bătrâni și copii. O parte consistentă din aceste fonduri sunt destinate activităților sociale, nu doar construcțiilor.”
Într-adevăr, Secretariatul pentru Culte arată că peste 140 de milioane de lei au fost direcționați în 2025 către proiecte sociale: cantine parohiale, centre de îngrijire, case de bătrâni și programe de sprijin educațional.
Unde ajung, concret, banii
O analiză pe județe arată că cele mai mari sume pentru culte, din toate sursele bugetare, s-au înregistrat în:
– București – 115 milioane lei;
– Iași – 67 milioane lei;
– Cluj – 48 milioane lei;
– Bihor – 33 milioane lei;
– Argeș – 31 milioane lei.
Cele mai mici sume au fost în județele Sălaj, Giurgiu și Covasna, fiecare sub 10 milioane lei.
Raportul SSC pentru 2025 menționează că fondurile nu pot fi folosite pentru salarii ale clericilor, acestea fiind acoperite separat din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii. Alocările de la nivel local se pot utiliza doar pentru investiții, întreținere și activități sociale.
România și românii rămân prinși între credință, patrimoniu și nevoia de transparență
România rămâne una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care finanțează direct activitățile cultelor religioase, în baza articolului 29 din Constituție.
Dacă în 1990 sprijinul public pentru culte era de 6 milioane de lei (la valoarea de atunci), în 2025 acesta depășește 1,1 miliarde de lei, din care peste 900 de milioane provin din bugetul central și restul din fonduri locale.
În fiecare an, Secretariatul pentru Culte publică lista proiectelor finanțate și valoarea granturilor. Totuși, nivelul de transparență al execuțiilor financiare rămâne variabil – multe primării nu publică detaliat destinația fondurilor pentru parohii.
Într-un context în care statul are obligația legală de a sprijini cultele, dar și datoria morală de a gestiona echitabil resursele publice, „banii Bisericii” rămân o temă în care granița dintre credință și fiscalitate continuă să fie una sensibilă.
