Fostele depozite de deșeuri din Europa sunt transformate în spații verzi și parcuri fotovoltaice. România aplică același model la Brașov, Sibiu, Galați, Satu Mare și Suceava, cu proiecte finanțate din fonduri europene.
Europa își rescrie relația cu spațiile poluate, iar transformarea fostelor gropi de gunoi a devenit una dintre direcțiile-cheie în cursele urbane pentru neutralitate climatică. În fiecare an, tot mai multe municipalități recuperează terenuri contaminate și le convertesc în parcuri urbane, suprafețe împădurite sau ferme solare de mari dimensiuni. Fenomenul capătă amploare în special în statele Uniunii Europene, unde strategia climatică impune un obiectiv ambițios: până în 2030, o sută de orașe europene trebuie să obțină statutul de neutralitate climatică.
Schimbarea se vede și în România, unde fostele rampe municipale, depozitele industriale abandonate și zonele din jurul orașelor încep să fie reamenajate prin proiecte finanțate în mare parte din fonduri nerambursabile. Municipalitățile urmăresc atât reducerea poluării, cât și recuperarea unor suprafețe care până recent erau considerate pierdute pentru comunitate.
Brașovul transformă două rampe de deșeuri în zone verzi: aproape 30.000 de arbori vor fi plantați
Unul dintre cele mai avansate proiecte din România se află la Brașov. Municipalitatea lucrează simultan la reamenajarea a două depozite: unul de resturi menajere și unul de reziduuri industriale, aparținând unei foste uzine închise la începutul anilor ’90. Ambele situri se află la periferia orașului, pe o suprafață extinsă care, timp de decenii, nu a avut nicio utilitate publică.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, explică în ce stadiu se află lucrările și de ce proiectul este considerat o soluție eficientă pentru oraș:
„Ambele depozite de deșeuri sunt inerte, deci nu e necesară transportarea deșeurilor, ci trebuia doar reamenajate, remodelate. În total vor fi plantați pe ambele rampe undeva la aproape 30.000 de arbori și arbuști, vor fi amenajate zone de drumuri pe care oamenii se vor putea plimba”.
Prin această abordare, municipalitatea evită procedura clasică de închidere a unor astfel de depozite, proces care presupune costuri foarte mari și o durată extinsă de execuție. În schimb, lucrările actuale sunt mai rapide, mai puțin costisitoare și permit valorificarea cât mai curând a terenurilor pentru comunitate.
Primăria a solicitat și finanțare europeană pentru continuarea proiectului. La începutul lunii, autoritățile au depus o cerere de 20 de milioane de euro, bani care ar urma să acopere o parte semnificativă a costurilor de reamenajare. Dacă proiectul este aprobat, zona ar putea fi transformată complet în următorii ani, devenind una dintre cele mai mari suprafețe verzi recuperate dintr-un oraș românesc.
Sibiu: fosta groapă de gunoi va deveni parc fotovoltaic cu peste 10.000 de panouri
La Sibiu, municipalitatea a ales o direcție diferită, dar la fel de relevantă pentru obiectivele climatice europene. Fosta groapă de gunoi de la ieșirea din oraș va fi transformată într-un parc fotovoltaic de mari dimensiuni, care va integra peste 10.000 de panouri solare. Investiția totală este estimată la 40 de milioane de lei.
Potrivit estimărilor tehnice, energia produsă de acest parc ar urma să reducă anual emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ patru tone. Proiectul se află în faza de achiziție, iar procedura atrage interes considerabil din partea firmelor de profil.
Mirela Gligore, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Sibiu, detaliază stadiul proiectului și intenția municipalității de a extinde investiția:
„În luna septembrie am inițiat această procedura de achiziție pentru elaborarea proiectului tehnic și pentru execuția lucrărilor de amenajare. S-au depus 8 oferte, care au intrat în evaluare. Pentru a completa acest proiect, primăria Sibiu intenționează să acceseze fonduri europene în cadrul Fondului de Modernizare pentru amenajarea și a unor sisteme de stocare a energiei produse de acest parc.”
Aceste sisteme de stocare ar permite orașului să folosească energia fotovoltaică într-un mod flexibil și eficient, reducând dependența de rețeaua națională în orele de consum ridicat.
Alte orașe urmează aceeași direcție: Galați, Satu Mare și Suceava pregătesc proiecte similare
Fenomenul nu se limitează la orașele mari. În Galați, fosta groapă de gunoi este vizată pentru o reamenajare care combină spații verzi cu infrastructură regenerabilă. La Satu Mare, autoritățile locale analizează conversia unor terenuri poluate în zone de recreere. La Suceava, proiectele în discuție includ atât împăduriri, cât și extinderea infrastructurii fotovoltaice pe terenurile recuperate.
Toate aceste inițiative sunt gândite în logica europeană a orașelor neutre climatic, iar accesul la fonduri nerambursabile — prin programe precum Fondul de Modernizare sau Fondul de Mediu — joacă un rol crucial în implementarea lor.
Modele de bune practici în Europa: de la Cracovia la Barcelona
Tendința transformării depozitelor de deșeuri nu este nouă în Europa. Unele orașe au început această tranziție cu mai mulți ani în urmă și au ajuns astăzi exemple de bune practici pentru restul continentului.
Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene, subliniază câteva dintre aceste modele de succes:
„Am văzut proiecte în Cracovia, mai aproape, unde s-a creat un incinerator de gunoi, care produce energie, sau în Barcelona, care reciclează gunoiul și îl reutilizează fie pentru energie, fie pentru reutilizarea ambalajelor de plastic”.
Cracovia operează unul dintre cele mai moderne incineratoare din Europa Centrală, iar Barcelona a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani o rețea completă de reciclare, separare și valorificare a deșeurilor. În ambele cazuri, fosta problemă a devenit resursă.
Transformarea depozitelor, un pas concret spre neutralitate climatică
Reutilizarea terenurilor degradate este o componentă fundamentală a strategiei europene de tranziție verde. Fostele depozite de deșeuri pot deveni parcuri, spații de recreere, zone împădurite sau platforme pentru producția de energie regenerabilă. Prin astfel de proiecte, orașele reduc poluarea, recuperează terenuri nefolosite și își îmbunătățesc infrastructura urbană.
Transformările din Brașov, Sibiu sau din celelalte orașe românești aduc România mai aproape de obiectivele climatice europene. Proiectele aflate acum în derulare sunt doar începutul, iar rolul fondurilor nerambursabile rămâne esențial pentru extinderea lor.
Europa nu urmărește doar închiderea vechilor gropi de gunoi, ci reimaginarea lor ca spații care aduc beneficii reale comunității. Neutralitatea climatică devine astfel mai mult decât un obiectiv politic — devine o realitate urbană în construcție.
