Tribunalul Cluj a dat undă verde, parțial, cererii Asociației Declic împotriva Hidroelectrica, vizând desființarea barajului Surduc-Siriu, un proiect contestat de ani de zile pentru impactul său dezastruos asupra mediului.
În urmă cu 3 săptămâni, Instanţa a admis în parte cererea Declic privind demolarea barajului, considerând că lucrările nu respectă nici normele legale, nici pe cele ecologice. Decizia nu este definitivă, dar marchează o schimbare radicală în abordarea justiției față de megaproiectele anacronice.
Burduja promitea că lupta continuă
Tribunalul nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, iar acest proiect se va finaliza, deoarece astfel de grupuri sunt flexibile și pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump, transmitea imediat fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
"Nu demolăm niciun baraj! De fapt, instanța ne-a dat dreptate la Surduc-Siriu. Ieri a fost propagată o știre falsă: 'România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!'.
Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva.
Dimpotrivă - cererea Declic privind demolarea a fost respinsă. Ce s-a întâmplat cu adevărat? În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-Siriu, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiții pe care am reușit să le deblocăm în acești doi ani la Ministerul Energiei.
Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a respins această solicitare", posta atunci Burduja.
Investiție de peste 1,15 miliarde lei
Fostul ministru al Energiei transmitea că proiectul vizează o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde - o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buzău. Barajul e în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II.
Declic a anunțat că Tribunalul Cluj a admis, în parte, acțiunea Declic prin care a cerut demolarea tuturor lucrărilor realizate în cadrul proiectului 'Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiașu, Baraj Surduc'.
"Sentința civilă a Tribunalului Cluj reprezintă o premieră: instanța a decis că barajul Surduc, din Buzău, construit pe râul Bâsca Mare, parte a proiectului hidroenergetic Nehoiașu II, nu îndeplinește condițiile legale și ecologice necesare pentru a putea fi continuat.
Proiectul hidrocentralei Nehoiașu II, care include un baraj pe râul Bâsca Mare, la Surduc, a fost aprobat în 1981, însă nu a fost finalizat în perioada regimului comunist. După 1989, în ciuda riscurilor evidente pentru mediu și a ineficienței dovedite a hidrocentralei, Hidroelectrica a insistat pentru continuarea lucrărilor. Declic, în urma unei serii de procese, a obținut, pe rând, anularea acordului de mediu și a autorizațiilor de construire emise în mod nelegal.
Argumentul conform căruia barajul Surduc ar fi contribuit semnificativ la independența energetică a României este nejustificat. Capacitatea hidroenergetică estimată a hidrocentralei Nehoiașu II pe care o deservește ar fi reprezentat doar aproximativ 0,03% din totalul potențialului energetic al țării, un procent insignifiant, având în vedere necesitățile energetice ale României și resursele disponibile din surse mai sustenabile și mai puțin dăunătoare mediului.
Mai mult, la consultarea publică de la Zaton reprezentanții Hidroelectrica au recunoscut că hidrocentrala ar funcționa doar 3-4 luni pe an", conform unui comunicat.
