Barajul Cătălina, o construcție hidrotehnică ridicată în 1988 pentru a susține activitatea industrială din zona Baia Mare, a ajuns în prezent într-o stare avansată de degradare și nu mai este utilizat. Structura, amplasată pe Râul Lăpuș, a fost realizată în perioada în care industria metalurgică din regiune avea nevoie de infrastructură pentru gestionarea resurselor de apă.
După declinul activităților industriale, barajul a fost abandonat și nu mai îndeplinește funcțiile pentru care a fost construit. În prezent, ruinele construcției continuă să blocheze cursul râului și ridică probleme de mediu și siguranță.
Autoritățile și organizațiile de mediu consideră că această infrastructură reprezintă un obstacol pentru ecosistemul râului și un risc potențial pentru comunitățile din zonă.
Structura abandonată afectează ecosistemul râului și migrația peștilor
Prezența barajului Cătălina împiedică migrația naturală a peștilor și afectează biodiversitatea din zonă. Specialiștii în mediu atrag atenția că barajul blochează circulația speciilor acvatice pe cursul râului.
Specii de pești precum fusarul, cleanul, scobarul și porcușorul sunt afectate de fragmentarea habitatului.
De asemenea, ecosistemul râului include și alte specii acvatice importante, precum racul de râu sau scoica mică de râu, care depind de un curs de apă conectat și nefragmentat.
Prin îndepărtarea construcției, specialiștii spun că întregul curs al râului ar putea fi refăcut din punct de vedere ecologic.
Râul Lăpuș are o lungime de aproximativ 112 kilometri și reprezintă principalul afluent de dreapta al Râul Someș.
Barajul este considerat și un factor de risc pentru inundații
Pe lângă impactul asupra ecosistemului, barajul Cătălina este considerat și un factor de risc în cazul unor viituri.
Structura degradată poate influența modul în care apa circulă pe râu și poate contribui la creșterea riscului de inundații în localitățile din apropiere.
Printre zonele care ar putea fi afectate se numără comunele Coltău, Recea și Săcălășeni.
În plus, ruinele barajului sunt considerate periculoase pentru persoane, deoarece structura este degradată și nu mai este întreținută.
WWF România a obținut finanțare pentru pregătirea demolării barajului
Organizația WWF România a obținut o finanțare de 97.565,81 euro pentru demararea procedurilor necesare demolării barajului.
Fondurile provin de la Open Rivers Programme, o organizație olandeză care oferă granturi dedicate proiectelor de refacere a râurilor.
În această etapă inițială, proiectul vizează pregătirea documentației și realizarea studiilor necesare pentru o eventuală demolare.
Proiectul se află în faza de studii și clarificări juridice
Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, proiectul trebuie să parcurgă mai multe etape administrative și tehnice.
Printre acestea se numără clarificarea situației juridice a barajului, realizarea studiilor tehnice și de fezabilitate și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de demolare.
În prezent, studiile sunt în desfășurare, iar consultările cu autoritățile și cu comunitățile locale sunt în curs.
De asemenea, organizațiile implicate în proiect discută cu instituțiile responsabile pentru a stabili pașii necesari pentru obținerea autorizațiilor.
Situația juridică a barajului este complicată de insolvența companiei REMIN
Barajul Cătălina aparține REMIN SA, companie aflată în insolvență.
REMIN SA, cunoscută oficial drept Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase, a administrat în trecut activități miniere și industriale în zona Baia Mare.
Procedura de insolvență a companiei complică procesul de luare a deciziilor privind viitorul infrastructurii.
Din acest motiv, discuțiile dintre organizațiile implicate și reprezentanții companiei continuă pentru clarificarea responsabilităților legate de demolarea barajului.
Demolarea barajului este prevăzută în planul de management al bazinului hidrografic
Îndepărtarea barajului Cătălina nu este o inițiativă izolată, ci face parte dintr-un plan mai amplu privind gestionarea resurselor de apă.
Măsura a fost inclusă în Planul de Management al Spațiului Hidrografic Someș–Tisa pentru perioada 2022–2027.
Acest plan stabilește măsuri pentru îmbunătățirea stării ecologice a râurilor și pentru refacerea conectivității ecosistemelor acvatice.
Specialiștii consideră că eliminarea barajelor abandonate sau nefuncționale este una dintre metodele prin care se poate restabili funcționarea naturală a râurilor.
Proiectul este considerat important pentru refacerea râului Lăpuș
În cazul în care procedurile vor fi finalizate și autorizațiile obținute, demolarea barajului Cătălina ar putea reprezenta un pas important pentru refacerea ecosistemului râului Lăpuș.
Prin eliminarea obstacolului hidrotehnic, întregul curs al râului ar deveni din nou liber, ceea ce ar permite refacerea habitatelor naturale și migrația speciilor acvatice.
De asemenea, autoritățile și organizațiile implicate consideră că proiectul ar putea contribui la reducerea riscului de inundații și la creșterea siguranței comunităților din zonă.
