Un oraș situat la aproximativ 1.300 de kilometri de Polul Nord ar putea deveni în curând motiv de dispută între Rusia și NATO. Cu toate că face parte din Norvegia, în mica așezare arctică influența rusească este prezentă la tot pasul. Această anomalie geo-politică a apărut în urma Tratatului din 1920, care a acordat suveranitatea Norvegiei asupra teritoriului, dar a permis accesul și activități economice altor state, inclusiv Rusiei, Chinei și Statelor Unite, cu condiția ca insulele să nu fie militarizate.
Barentsburg, un micuț oraș minier din arhipelagul Svalbard, care se remarcă prin faptul că, în ciuda faptului că face parte din Norvegia, stat fondator al NATO, salariile sunt plătite în ruble, televizoarele difuzează canale de stat rusești, iar cartelele SIM provin din Rusia. Pe fondul intensificării prezenței militare ruse în Arctica și al declarațiilor lui Donald Trump privind Groenlanda, în Svalbard cresc temerile că echilibrul fragil din nordul îndepărtat ar putea fi destabilizat.
Barentsburg, orașul din NATO care e rusificat total
La Barentsburg, steagul tricolor rus este omniprezent. Școala locală, aflată pe o stradă care poartă numele unui explorator rus, urmează programa educațională din Rusia. Comunitatea este administrată de compania de stat rusă Arktikugol.
La aproximativ patru ore distanță se află Longyearbyen, principalul oraș norvegian din arhipelag, cu circa 2.600 de locuitori, dintre care două treimi sunt cetățeni norvegieni. Primarul, Terje Aunevik, arată pe hartă poziționarea bazelor militare ruse din regiunea arctică și afirmă că strategia locală rămâne neschimbată: calm, predictibilitate și cooperare cu aliații. Această abordare, un pilon al politicii arctice a Norvegiei timp de decenii, este însă supusă unor presiuni tot mai mari, într-un context internațional extrem de incert.
Arctica, o zonă tot mai disputată de marile puteri
Zone considerate anterior periferice în geopolitica globală, precum Arctica, au devenit spații de competiție strategică. Svalbard ocupă o poziție sensibilă, situându-se de-a lungul uneia dintre cele mai scurte traiectorii aeriene pentru rachetele rusești îndreptate către SUA și având acces la resurse naturale valoroase.
Autoritățile americane și norvegiene susțin că o facilitate științifică chineză din arhipelag ar putea avea aplicații cu dublă utilizare, inclusiv militară. În acest context, universitatea locală a restricționat anul trecut accesul studenților chinezi, invocând preocupări de securitate. Pe de altă parte, Rusia încearcă să atragă cercetători străini la o nouă stație științifică din Barentsburg, consolidând cooperarea cu China.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că Moscova monitorizează atent militarizarea Europei, în timp ce oficiali ruși au pus sub semnul întrebării amploarea suveranității norvegiene asupra arhipelagului.
Norvegia a luat deja primele măsuri
Norvegia a intensificat patrulele maritime în jurul arhipelagului, a înăsprit regulile pentru cetățenii străini și a anunțat planuri de explorare a fundului marin, unde s-ar afla depozite de pământuri rare, esențiale pentru industriile moderne. De asemenea, guvernul de la Oslo a declarat anul 2026 drept „Anul Apărării Totale”, încurajând implicarea societății, de la pescari instruiți să identifice nave suspecte până la elevi care învață noțiuni de prim ajutor.
Cu toate acestea, vulnerabilitățile persistă în această regiune. În ianuarie, o navă care transporta alimente către arhipelag a fost nevoită să se oprească din cauza unor probleme tehnice, lăsând insulele fără aprovizionare timp de câteva zile. Cablurile submarine care asigură conexiunea la internet sunt, de asemenea, considerate expuse riscului de sabotaj.
Replica de la Moscova nu s-a lăsat așteptată
Norvegia s-a bazat tradițional pe sprijinul Statelor Unite pentru securitatea Svalbardului, oferind acces la baze de pe continent și furnizând informații despre activitatea submarinelor ruse în zona maritimă cunoscută sub numele de „Bear Gap”.
Unii oficiali norvegieni susțin desfășurarea de active militare pe insule, ca măsură de descurajare. Moscova avertizează însă că o astfel de mișcare ar încălca prevederile tratatului din 1920, care interzice utilizarea arhipelagului în scopuri militare.
Experți în securitate arctică atrag atenția că, într-un eventual conflict între NATO și Rusia, Svalbard ar putea deveni rapid un punct strategic cheie.
