Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat un mesaj ferm în legătură cu alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie 2025. Într-o postare publică, acesta a avertizat că scrutinul poate decide nu doar direcția de integrare europeană a statului vecin, ci și siguranța frontierelor României.
„Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României! În Republica Moldova, bătălia pentru câștigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt cap la cap forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse. Foarte probabil, ca și la prezidențiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora”, a scris Băsescu.
Acesta a subliniat că peste un milion de cetățeni moldoveni, majoritatea cu cetățenie română, trăiesc și muncesc în Uniunea Europeană. Votul lor ar putea înclina balanța într-o competiție politică marcată de tensiuni geopolitice.
Riscul unei victorii pro-ruse
Fostul șef al statului a mai atras atenția că o eventuală victorie a forțelor politice pro-moscovite ar aduce în Parlamentul și Guvernul de la Chișinău „marionetele lui Putin”. În viziunea sa, acest lucru ar transforma Republica Moldova într-o țară aflată sub control direct al Moscovei, chiar la frontiera estică a Uniunii Europene și NATO.
„Participarea diasporei și votul pentru forțele pro-europene vor determina continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE, dar și securitate la frontiera de răsărit a României”, a mai scris Traian Băsescu.
Ulterior, în replică la critici primite online, acesta a invocat exemplele Georgiei, Ceceniei și Ucrainei pentru a susține ideea că Rusia are tendința de a invada statele vecine.
Integrarea europeană a Republicii Moldova este în joc. Însă nu doar atât
Avertismente similare au venit și de la oficiali de rang înalt din Republica Moldova. Potrivit Reuters, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean, ambii membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), au declarat că eforturile de aderare la Uniunea Europeană depind direct de rezultatul votului din 28 septembrie.
PAS, condus de președinta Maia Sandu, este principala formațiune pro-europeană din Moldova. Sandu, realesă anul trecut pentru un nou mandat prezidențial, a promovat constant integrarea europeană, reforma instituțiilor și reducerea corupției. În toamna lui 2024, un referendum privind aderarea la UE a fost aprobat cu o majoritate restrânsă, semn al diviziunilor interne.
În același timp, opoziția prorusă mizează pe retorica de apropiere de Moscova și critică relația Chișinăului cu Bruxelles-ul.
Sondaj IRI: PAS conduce, dar diferența se reduce
Un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), publicat în august 2025, arată că PAS ar obține 39% din voturi și, după redistribuire, ar putea deține din nou majoritatea în Parlament. Blocul pro-Kremlin, format din partidele conduse de Vladimir Voronin și Igor Dodon, este creditat cu 22%.
La distanță, blocul „Alternativa”, compus din foști comuniști și susținători ai planului rusesc de federalizare a Moldovei, ar putea intra în Parlament, dar cu scoruri reduse. Alte partide nu ar trece pragul electoral de 5% pentru formațiuni și 7% pentru blocuri.
Sondajul IRI, citat de Reuters, are o marjă de eroare de ±2,8% și nu include opțiunile de vot din diaspora și din regiunea transnistreană. Indecișii reprezintă aproximativ 14%.
Diaspora Republicii Moldova poate menține direcția pro-UE
Conform datelor oficiale, peste un milion de cetățeni moldoveni trăiesc în state ale Uniunii Europene și beneficiază de cetățenie română. La alegerile prezidențiale trecute, diaspora a jucat un rol esențial în obținerea victoriei Maiei Sandu. Situația ar putea fi repetată și la parlamentare.
Partidele pro-europene mizează pe participarea masivă a diasporei pentru a contrabalansa votul din zonele rurale și al electoratului pro-rus din interiorul țării.
Rusia pompează bani mulți în campanii ilegale în Moldova
Presiunea externă este vizibilă. Potrivit presei ucrainene, citată de publicațiile independente din Chișinău, Rusia și crima organizată ar fi constituit un fond de 350 de milioane de dolari pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova. Suma este de trei ori mai mare decât cea cheltuită de Moscova pentru compromiterea referendumului pro-UE și a alegerilor prezidențiale din 2024.
Resursele financiare ar fi distribuite inclusiv sub formă de criptomonede, prin intermediul unor bănci rusești. Poliția din Republica Moldova efectuează zilnic percheziții la liderii locali ai grupării Șor, acuzați că alcătuiesc liste de alegători dispuși să își vândă votul.
De asemenea, au fost semnalate campanii de dezinformare online, prin platforme gestionate de foști colaboratori ai oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Presa independentă a demontat grafice false care plasau blocul pro-rus pe primul loc în preferințele electoratului.
Obiectivele strategice ale Kremlinului
În actualul context regional, Rusia ar urmări să folosească Republica Moldova ca platformă militară împotriva Ucrainei. Potrivit analizelor prezentate de Reuters și presei ucrainene, Moscova își dorește control asupra Aeroportului Chișinău și extinderea contingentului militar din Transnistria de la aproximativ 1.500 de soldați la zeci de mii.
Un astfel de scenariu ar putea facilita un atac asupra Odesei, dinspre flancul transnistrean. În acest context, alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt considerate cele mai importante din istoria recentă a Republicii Moldova, având implicații directe pentru securitatea regională.
Partidele unioniste, cu șanse reduse
În sondajul IRI, partidele unioniste nu depășesc pragul electoral. „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi este cotat cu cel mult 4%, iar formațiunile declarate unioniste acumulează scoruri sub 0,5%. Partidul „Democrația Acasă”, susținut de lideri ai AUR din România, ar obține cel mult 2%.
Analiștii subliniază că aceste formațiuni fragmentează electoratul pro-european, fără a aduce un avantaj concret în competiția parlamentară.
Decretul lui Putin privind relocarea cetățenilor moldoveni
În paralel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care cetățenii Republicii Moldova, alături de cei din Ucraina, Belarus și Kazahstan, pot participa la programul de relocare în Federația Rusă fără a mai demonstra cunoașterea limbii ruse.
Potrivit publicației NewsMaker, decretul include și persoane născute în regiunile ucrainene ocupate Zaporojie și Herson, precum și în așa-numitele republici separatiste Donețk și Luhansk. Programul de relocare funcționează din 2006, dar în 2024 a înregistrat doar 31.700 de participanți, cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani.
O miză pentru România și UE
Pentru România, scrutinul din Republica Moldova are o importanță aparte. O eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar putea afecta securitatea la granița estică a Uniunii Europene. De asemenea, rezultatul va influența ritmul integrării Republicii Moldova în structurile europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat în repetate rânduri că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, dar procesul depinde de stabilitatea politică de la Chișinău.
